Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ediţia curentă: Nr. 4 (51), 2018

Ştiinţe agricole şi agroindustriale

Multivariate spectroscopy analysis for calssification and identification of moldavian matured wine distillates

Autor: PhD Michail Khodasevich, dr. Elena Scorbanov, Elena Cambur, acad. Boris Gaina
Currently an increasing number of consumers care about their health and want to buy natural and authentic food. Authenticity (originality) is an in herent constituent part of a food quality.Descarcă

Creşterea şi fructificarea pomilor de cătină albă în funcţie de soi

Autor: Acad. Gheorghe Cimpoieş, drd. Ion Cvasov
Deşi cătina albă are valoroase însuşiri agronomice, alimentare, terapeutice etc. [3,7], ea nu a avut o răspândire largă în lume, în primul rând, din cauza productivităţii mici a plantelor şi a prezenţei ghimpilor, care sunt un mare impediment la recoltarea manuală [4].  Descarcă

Stat şi drept

Key legal aspects of the household waste manajement in Ukraine

Autor: Dr. Mykhailo H. Kravchenko
The reformation of the household waste management sector in Ukraine is the logical step towards the adaptation of the Ukrainian legislation to the EU legislation in the field of waste and resources management.Descarcă

Istorie

Conlucrarea NKGB cu NKVD și SMERȘ în RSS Moldovenească (1944)

Autor: Drd. Alexandru Malacenco
 Pentru a înțelege pe deplin cât de profund și minuțios au lucrat structurile sovietice de „poliție secretă” pentru modelarea destinelor țărilor Europei de Est și, implicit, al Republicii Moldova, va fi necesar să se mai scurgă ceva timp.Descarcă

Repere istorice şi culturale ale convieţuirii interetnice şi interconfesionale în Dobrogea – ţinut românesc

Autor: Dr. prof. univ. Nuredin İbram
Istoria şi creaţia cultural-civilizatorie dau legitimitate, demnitate, sens, drepturi şi obligaţii comunităţii turco-tătare care s-a aşezat şi a convieţuit de secole, prin voia destinului istoric, în acest colţ de ţară românească, Dobrogea.Descarcă

Misterele casei lui Șmacov

Autor: Drd. Iurie Colesnic
În casa lui Șmakov de pe str. Armenească, 30 (foto 1), în perioada 1906–1907 s-a aflat sediul redacției ziarului „Basarabia” (foto 2), primul ziar de limbă română din Basarabia, inițiat și organizat de către Constantin Stere, venit special cu această misiune la Chișinău.Descarcă

Oenologul Petru Ungurean, unul dintre fondatorii Academiei de Științe a RSSM

Autor: Dr. hab. Constantin Manolache, dr. Iulia Malcoci, dr. Ion Valer Xenofontov
Petru Ungurean s-a născut la 26 august 1894, în satul Boghiceni, plasa Bujor (azi, raionul Hâncești), județul Chișinău, Gubernia Basarabia [1], într-o familie de moldoveni, după cum scrie însuși savantul în autobiografia sa din 20 martie 1962.Descarcă

Istoria unui act. (Declaraţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 28.02.1996)

Autor: Dr. hab. Aurelia Hanganu
 Scopul articolului de față, care continuă ideile noastre expuse în ISTORIA UNUI ACT (Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr. 75 din 09.09.1994) [1], constă în a prezenta ocurenţele referitoare la adoptarea unui document de referinţă al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Declaraţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 28 februarie 1996 referitoare la limba română, care, la rândul ei, a venit să confirme un act anterior – Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr. 75 din 09.09.1994, emisă în momentul când în Constituția ţării, publicată la 12.08.1994, în Monitorul Oficial Nr. 1, se enunţa articolul 13 cu arhicunoscutul şi controversatul alineat: (1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine.Descarcă

Filologie

„Biografia interioară” a lui Mihai Eminescu

Autor: Acad. Mihai Cimpoi
 Prezentul tabel cronologic este scris la îndemnul academicianului Eugen Simion, care s-a arătat nemulţumit de inexistenţa unei descrieri documentare a vieţii lui Eminescu într-o formă mai extinsă (40-50 de pagini).Descarcă

Viziunea lui Eugen Simion asupra statutului autorului în textul biografic

Autor: Drd. Oxana Stanţieru
 Reputatul critic Eugen Simion, „figură emblematică a culturii românești”, cum îl definește congenerul său, criticul Mihai Cimpoi [2, p. 8], „un exeget de mare încredere” al jurnalului, cum îl numește mai tânărul critic Costi Rogozanu [3], adevărat „spirit al amplitudinii”, dedică o parte însemnată a lucrărilor sale prozei biografice.Descarcă
Ediţie întreagă e AICI