Considerations regarding the fortress of Crăciuna during the reign of Stephen the Great
DOI:
https://doi.org/10.52673/18570461.24.4-75.13Keywords:
Crăciuna fortress, The Principality of Moldavia, the Principality of Wallachia, Stephen the Great, the MoldavianWallachian borderAbstract
This article presents the history of the fortress of Crăciuna in the second half of the 15th century in the context of the rivalry for the common border between the Principalities of Moldavia and Wallachia. The conflict that broke out after Radu cel Frumos erected this fortress on the territory contested by Stephen the Great caused a series of changes of control over Crăciuna between the rulers of the two principalities in years 1470–1482. The small number of Crăciuna’s attestations in this period suggests its recent construction in the context of Stephen the Great’s wars against Wallachian rulers and indicates its “non-territorial” status, described in Polish historiography as one lacking its own hinterland which would have united neighboring settlements into a separate district, thus predetermining its subsequent subordination to the starosts of Putna and the lack of any mentions in the following years.
References
1. Documenta Romaniae Historica. B. Țara Românească. Volumul I (1247–1500). Alcăt. și coord.: A. Oțetea, D. Prodan, C. Cihodaru, D. Mioc, F. Pall, Ș. Ștefănescu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966. XLIX + 432 p.
2. Hurmuzaki, E., Iorga, N. Documente privitoare la istoria românilor. Vol. XV. Acte și scrisori din arhivele orașelor ardelene: Bistriţa, Brașov, Sibiiu. Partea I: 1358-1600. București: Atelierele Grafice Socec Comp, 1911. LXXVIII p.+ 775 p.
3. Cantacuzino, Gh. I. Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII–XVI. București: Editura Enciclopedică, 2001. 294 p.
4. Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul II (1449–1486). Alcăt. și coord.: L. Șimanschi, G. Ignat, D. Agache. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976. 648 p. + LVIII p.
5. Bogdan I. Documentele lui Ștefan cel Mare. Volumul II. Hrisoave și cărţi domnești (1493–1503). Tractate, acte omagiale, solii, privilegii comerciale, salv-conducte, scrisori (1457– 1503). București: Atelierele Grafice Socec & Co., 1913. 632 p.
6. Bogdan, I. Cronice inedite atingătoare de istoria românilor. București: Editura Librăriei Socecu & Comp., 1895. 205 p. + XIX p.
7. Chițimia, I. C. Cronica lui Ștefan cel Mare (versiunea germană a lui Schedel). București: Casa Școalelor, 1942. 72 p. + XXIII pl.
8. Ureche, G. Letopiseţul Ţării Moldovei. Ediție de P.P. Panaitescu. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958. 242 p.
9. Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldova. Vol. I (1501–1550). Alcăt. și coord.: I. Ionașcu, L. Lăzărescu-Ionescu, B. Câmpina, E. Stănescu, D. Prodan, M. Roller. București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953. 696 p. + LXXVII pl.
10. Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldova. Vol. II (1551–1570). Alcăt. și coord.: I. Ionașcu, L. Lăzărescu-Ionescu, B. Câmpina, E. Stănescu, D. Prodan, M. Roller. București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951. 331 p. + XLVI pl.
11. Hurmuzaki, E. Documente privitoare la istoria românilor. Volumul II. Partea I. 1451-1575. Bucuresci: Stabilimentulu graficu „I. V. Socecu”, 1891. 824 p.
12. Eremia, I. Relațiile externe ale Țării Moldovei în documente și materiale (1360–1858). Ed. a 3-a. Chișinău: Cartdidact, 2020. 942 p.
13. Documenta Romaniae Historica. D. Relații între Țările Române. Volumul I (1222–1456). Alcăt. și coord.: Ș. Pascu, C. Cihodaru, K. K. Gündisch, D. Mioc, F. Pall, V. Pervain. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1977. 528 p. + XLIII p.
14. Giurescu, C.C. Istoria românilor. Volumul II. Partea I. De la Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul. Ediția a IV-a. București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1943. 425 p.
15. Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul I (1384–1448). Alcăt. și coord.: C. Cihodaru, I. Caproșu, L. Șimanschi. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1975. 605 p.
16. Burac, C. Ținuturile Țării Moldovei până la mijlocul secolului al XVIII-lea, București, Editura Academica, 2002. 648 p.
17. Costin, M. De neamul moldovenilor. Din ce țară au eșit strămoșii lor. Ediție de C. Giurescu. București: Atelierele Grafice Socec & Co., 1914. 64 p.
18. Cantemir, D. Opere. Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, st. introd., note și iconografie de Andrei și Valentina Eșanu; trad. din lb. latină și indici de Dan Slușanschi. Chișinău: Î.E.P. Știința, 2019. 392 p.
19. Karta teatra voyny v Evrope 1828 i 1829 godov: s instrumental'noy s"emki Bessarabii, rekognostsirovok Serbii, vostochnoy chasti Bulgarii i Rumilii i voennoy s"emki Moldavii, Valakhii i Babadagskoy oblasti, gravirovana pri Voenno-Topograficheskom Depo. Sankt-Peterburg: [b.i.], 1835. X pl.
20. Iorga, N. Istoria românilor. Volumul III. Ctitorii. București: s.n., 1937. 363 p.
21. Iorga, N. Istoria armatei românești. Ediție îngrijită de N. Gheran și V. Iova. București: Editura Militară, 1970. 407 p.
22. Iorga, N. Istoria lui Ștefan cel Mare. Ediție îngrijită și tabel cronologic de V. Iova. București: Minerva, 1978. 313 p.
23. Mironescu, C.M. Hotarul între Moldova și Muntenia. În: Anuar de geografie și antropogeografie, II, 1910–1911, 87-122.
24. Bălan, T. Vornicia în Moldova. Cernăuți: Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei”, 1931. 146 p.
25. Giurescu, C.C. Principatele Române la începutul secolului XIX. Constatări istorice, geografice, economice și statistice pe temeiul hărții ruse din 1835. București: Editura Științifică, 1957. 318 p.
26. Constantinescu-Mircești, C., Dragomirescu I. Contribuții cu privire la cunoașterea hotarului dintre Moldova și Țara Românească de la întemeierea principatelor și până la unire. În: Studii și Articole de Istorie, VI, 1964, 61-91.
27. Nistor, I. I. Istoria românilor. Volumul I. Ediție îngrijită de Florin Rotaru. București: Biblioteca Bucureștilor, 2002. 662 p.
28. Cihodaru, C. Cu privire la localizarea unor evenimente din istoria Moldovei: Hindău, Direptate, Crăciuna și Roșcani. În: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, XIX, 1982, 625-636.
29. Jugănaru, M. Date istorico-topografice privitoare la Cetatea Crăciuna, în vremea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. În: Glasul Bisericii. Revista oficială a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, LXXIX, nr. 7-9, iulie-septembrie 2020, 35-80
30. Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldova. Vol. III (1571-1590). Alcăt. și coord.: I. Ionașcu, L. Lăzărescu-Ionescu, B. Câmpina, E. Stănescu, D. Prodan, M. Roller. București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951. 660 p. + XCIII p.
31. Documenta Romaniae Historica, A. Moldova. Volumul XXIV (1637–1638). Alcăt. și coord.: C. Cihodaru, I. Caproșu. București: Editura Academiei Române, 1998. 741 p. + LXXXII p.
32. Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. XXV (1639–1640). Alcăt. și coord.: N. Ciocan, D. Agache, G. Ignat, M. Chelcu. București: Editura Academiei Române, 2003. 707 p. + LXXIV p.
33. Documenta Romaniae Historica, B. Țara Românească, vol. XXXI (1646). Alcăt. și coord.: V. Barbu, C. Ghițulescu, A. Iancu, G. Lazăr, O. Rizescu. București: Editura Academiei Române, 2003. 519p. + LXXX p.
34. Chiţescu, L. Cercetările arheologice de la Cetatea Nouă și cetatea Crăciuna / Recherches archéologiques de Cetatea Nouă et de Crăciuna. În: Materiale și cercetări arheologice, no. 9, 1970, 367-371.
35. Paragină, A. Habitatul medieval la curbura exterioară a Carpaților în secolele X-XV, Brăila: Istros, 2002. 146 p. + 59 pl.
36. Stănescu, M. Cetatea Crăciuna în izvoare istorice și cercetări arheologice. În: Cronica Vrancei, vol. X, 2011, 63-72.
37. Rădvan, L. Orașele din Țările Române în Evul Mediu: sfârșitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XVI-lea. Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2011. 652 p.
38. Lupu, E. Drum, oraș și hotar între Țara Moldovei și Țara Românească. În: The Steppe Lands and the World Beyond Them: Studies in Honor of Victor Spinei on his 70th Birthday, Iași: Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2013, 569-597.
39. Tentiuc, I., Bubulici V., Agulnicov S. Cetatea medievală de pământ de la Giurgiulești. Considerații preliminare. În: Tyragetia, vol. II [XVII], nr. 1, 2008, 339-352.
40. Janeczek, A. Organizacja terytorialna zachodnich ziem Rusi pomiędzy pełnym i późnym średniowieczem. În: Wołoszyn M. Od Grodów Czerwieńskich do linii Curzona. U źródeł Europy Środkowo-Wschodniej. Vol. I. Kraków-Leipzig-Rzeszów-Warszawa: Instytut Archeologii i Etnologii PAN, 2017, 107-157.
41. Wojciechowski, Z. Momenty terytoryalne organizacji grodowej w Polsce piastowskiej. Lwów: Towarzystwo Naukowe we Lwowie, 1924. 111 p.
42. Wojciechowski, Z. Najstarzy ustrój plemienno-szczepowy i administracja do roku 1139. În: Kutrzeby S., Historja Śląska od najdawniejszych czasów do roku 1400, T. 1. Kraków: Polska Akademia Umiejętności, 1933, 123-154.
43. Rezachevici, C. Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova: a. 1324–1881. București: Editura Enciclopedică, 2001. 863 p.
44. Grasso, G. Documenti riguardanti la costituzione di suna lega contro il Turco nel 1481. În: Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Belle Arti, VI, 1879, 321-494.
45. Papacostea, Ș. Relațiile internaționale ale Moldovei în vremea lui Ștefan cel Mare. În: Ștefan cel Mare și Sfânt (1457– 1504). Portret în istorie, Putna: Mușatinii, 2003, 517-554.
Downloads
Published
License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International License.
