Aspects of Alexandru Marghiloman’s private life recorded in historical photographs
DOI:
https://doi.org/10.52673/18570461.26.1-s1.16Keywords:
Alexandru Marghiloman, private life, high life, family photographs, social relations, urban and rurallandscapes, Buzău, 1915Abstract
This study presents a series of archival images held by the Buzău County Museum, which capture unprecedented and unique aspects of the private life of Alexandru Marghiloman (1854–1925), a prominent representative of Romania’s social, economic, and political elite. It further examines the significance of visual sources in researching the historical legacy of a political figure and in elucidating the developmental trajectories of human groups and individuals who occupy diametrically opposed positions within the social hierarchy. In the initial section, historical information concerning Alexandru Marghiloman and his family is provided to acquaint the reader with the contextual framework of the era and to establish an adequate background on the subject, who is later depicted in the images. Several photographs illustrate the Marghiloman Ensemble in the municipality of Buzău, thereby reflecting the propriet or’s status and resources, the period during which the structure was built and occupied, and the prevailing socio-cultural mentality at the close of the nineteenth century and the onset of the twentieth century. This architectural ensemble serves as an example of Western European typologies within Romania. The study also highlights Alexandru Marghiloman’s passion for horse racing and for breeding pure English racehorses. In the concluding section, photographs from the estates at Fundeni -Zărnești (Buzău County) and Putineiu in the former Vlașca County (now part of Giurgiu County) are presented, recording the visit of Alexandru Marghiloman and clos e friends during the wheat harvest period. The author accentuates the contrast between the lush urban landscape and the rural p lain, as well as the disparity between the grand, elegant, and extravagant landowner and the simple, landless peasant of modest mea ns.
References
1. Andreica Victor. Liceul teoretic „Alexandru Marghiloman”. Buzău: Tipogrup Press, 2000.
2. Argetoianu Constantin. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Volumul IV, partea a V-a (1917–1918), ediție și indice adnotat de Stelian Neagoe. București: Editura Humanitas, 1993.
3. Scărlătescu L. (director). Albumul Corpului Avocaților din România. București: Tipografia Unirea, 1911.
4. Bulei Ion. Conservatori și conservatorism în România. București: Editura Enciclopedică, 2000.
5. Corteanu A. Cei zece ani din urmă. În: Lui Alexandru Marghiloman. Omagiu cu prilejul unei îndoite aniversări. Prietenii și admiratorii.1924. Ediție îngrijită de Nicolae Peneș, Buzău: Edithgraph, 2008.
6. Hitchins Keith. România 1866–1947. București: Editura Humanitas, 1996.
7. Stan Constantin I., Nicolescu Valeriu, Chiriță Marcela. Buzăul în anii Marelui Război. Memorii, jurnale, însemnări zilnice, articole din presa vremii – imagini de epocă. Buzău: Fundația Pro Civitas, 2018.
8. Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe. Istoria românilor în secolul XX (1918–1948). București: Editura Paideia, 1999.
9. General Hârjeu, Alexandru Marghiloman. În: Lui Alexandru Marghiloman. Omagiu cu prilejul unei îndoite aniversări. Prietenii și admiratorii. 1924. Ediție îngrijită de Nicolae Peneș, Buzău: Edithgraph, 2008.
10. Neamul Românesc din 3 noiembrie 1918, apud Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe. Istoria românilor în secolul XX (1918–1948). București: Editura Paideia, 1999.
11. Vlad Laurențiu. Conservatorismul politic românesc (secolele XIX–XX): Scrută istorie a cuvintelor, ideilor și partidelor. În: Annals of the University of Bucharest, seria Political sciences, nr. 12, 2010.
12. Gheorghe Viorel. Alexandru Marghiloman și pasiunile sale. În: Dialogica, Supliment nr. 1, 2022.
13. Bălan Maria-Daniela. Alexandru Marghiloman (1854–1925). Omul politic și epoca sa. Teză de doctorat (rezumat), susținută la Academia Română – Filiala Iași, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Iași, 2018.
14. Ghiaţă Petre I. Oameni și fapte. București: Editura Ideia, 1938.
15. Stahl H. Alexandru Marghiloman ca orator. În: Lui Alexandru Marghiloman. Omagiu cu prilejul unei îndoite aniversări. Prietenii și admiratorii. 1924. Ediție îngrijită de Nicolae Peneș, Buzău: Edithgraph, 2008.
16. Duiliu Zamfirescu. Portrete, 1914. Manuscris aflat în colecția Bibliotecii Naționale a României, nr. inv. 10533, fila 22.
17. Petrescu Corvin. Trădătorul. București, 1921.
18. Giurescu C.C. Amintiri. București: Editura Sport-Turism, 1976.
19. Scrisori către Nicolae Iorga (1902–1912). Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, volumul 2, București: Editura Minerva, 1979.
20. Serviciul Județean Teleorman al Arhivelor Naționale, fond Tribunalul Județean Teleorman, dos. 251/1904, apud Chefani-Pătrașcu Steluţa. Moșieri teleormăneni (1864–1949). Mărire și decădere. București: Editura Renaissance, 2011, pp. 89-90.
21. Nicolescu Valeriu. Destinul averii Marghilomanilor. În: Dialogica. anul IV, Supliment nr. 1, 2022.
22. Lahovari George Ioan, Brătianu C.I., Tocilescu Grigore G. Marele dicționar geografic al Romîniei alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe, vol. III, București: Stabilimentul Grafic J. V. Socecu, 1900.
23. Anuarul „Socec” al României Mari. 1923–1924, vol. II, București: Editura Socec, 1925.
24. Lahovari George Ioan, Brătianu C. I., Tocilescu Grigore G. Marele dicționar geografic al Romîniei alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe. vol. V, București: Stabilimentul Grafic J. V. Socecu, 1902.
25. Reactualizare plan urbanistic general și regulament local de urbanism. Comuna Putineiu. Raport de mediu, p. 9, www.anpm.ro (consultat 18.04.2025).
26. Anuarul „Socec” al României Mari, 1923–1924, vol. II, București: Editura Socec, 1925.
27. Arhivele Naționale ale României, fond Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Consiliul Superior al Agriculturii, inventar 3558.
28. Antonescu Petre A., arhitect. Clădiri & Studii. Case. Biserici. Monumente și palate. Încercări de arhitectură românească și clasică, vol. I, București, 1913, planșele 6 și 7; Simona Drăgan. Paul Gottereau și Gaetan A. Burelly: restituiri documentare. În: România Literară, nr. 10-11, 2018.
29. Bucuța Emanoil. Pietre de vad. București: Editura Casei Şcoalelor, 1937.
30. Mucenic Cezara. București. Un veac de arhitectură civilă secolul XIX. București: Editura Silex, 1997.
31. Marinache Oana. Paul Gottereau, un regal în arhitectură. București: Editura Istoria Artei, 2017.
32. Nicolescu Valeriu. Buzău – Râmnicu Sărat. Oameni de ieri. Oameni de azi. Volumul II, partea I, Buzău: Editura S.A. Evenimentul Românesc, 2001.









