Called by music: Academician Gheorghe MUSTEA at the age of 75
DOI:
https://doi.org/10.52673/Abstract
Îmi propun să vorbesc despre muzica și muzicianul Gheorghe Mustea – iar, în context, în raport cu fenomenul muzicii ca atare – sub un aspect despre care, de obicei, nu se vorbește, dar care este important pentru a înțelege ce spune această artă dincolo de sunetele ei și, totodată, pentru a explica popularitatea muzicii Maestrului.
De ce oamenilor le place muzica? Deoarece ei se regăsesc în ea, își văd acolo eul în oglindă. Căci muzica, vorba filosofului Hegel, „exprimă întreaga gamă a sentimentelor umane – de la plus infinitul bucuriei la minus infinitul tristeții”. Faptul că muzica exprimă substratul psihico-emoțional al omului este o axiomă. Un alt filosof, reprezentativ pentru cultura română, Emil Cioran, spunea, în aceeași ordine de idei: „De n-am fi avut suflet ni l-ar fi creat muzica”. Iar expresia lui George Enescu, potrivit căreia „muzica este creată de suflet pentru suflet”, este larg cunoscută.









