Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Ştiinţe agricole

Problema fosforului în agricultura Republicii Moldova

Autor: Conf. univ. Gh. Pripa
Actualmente, umanitatea se confruntă cu mai multe probleme acute, precum epuizarea surselor de carburanţi şi a apei potabile sau creşterea concentraţiei de gaze cu efect de seră din care rezultă încălzirea globală.

Provocări şi perspective în dezvoltarea durabilă a sectorului agrar din Republica Moldova

Autor: Dr. hab., prof. cercet. B. Boincean
Agricultura Republicii Moldova se confruntă cu o criză sistemică de ordin economic, ecologic şi social, care împiedică tranziţia la un sistem de agricultură durabilă, inclusiv ecologică.

Produse secundare de origine vitivinicolă și utilizarea lor (studiu informativ)

Autor: Acad. B.Gaina, G. Cobirman, drd. R. Golubi
Sunt evaluate realizările ştiinţifice semnificative privind valorificarea produselor secundare vitivinicole. Pe baza lor s-au elaborat biotehnologii moderne de obţinere a unor produse valoroase, cu aplicare vastă în ramurile economiei naţionale: industria alimentară, oenologie, farmacologie, cosmetologie, producerea energiei termice şi electrice.

Starea actuală a azotului din solurile Moldovei și masuri de optimizare a nutriției plantelor

Autor: Acad. S. Andrieș
Azotul este cel mai activ element nutritiv care joacă un rol important în viața plantelor și animalelor.

Justus Von Liebig's transition from chemist to agronomist, adept of the ecological agriculture

Autor: dr.hab. Jan Diek van Mansvel, dr.hab. B. Boincean
In this paper we present additional information on the ways wherein Justus von Liebig perceived himself as a researcher and the nature around him that he wanted to discover. Spirited by the drive to contribute to a bette nutrition for the people, he started as a gifted chemist in the laboratory, but then went on into the countryside to see how his laboratory findings worked out in farmers’ practices, in various countryside’s (soil-climate) conditions, and in human nutrition.

Pretabilitatea la irigație a apelor de suprafață din raionul Ialoveni

Autor: dr. I. Rozloga, dr.V. Filipciuc,cerc. A. Jeleapov
Apele de suprafață din teritoriul cercetat, prezente prin râuri interioare (mici), lacuri de acumulare și iazuri, se caracterizează printr-o diversitate foarte mare a mineralizării și chimismului, fiind influențate puternic de factori naturali și antropici. Obiectivul principal al prezentei lucrări este studierea compoziției chimice și indicatorilor de calitate ai apelor în scopul evaluării pretabilității lor la irigație.

Realizări în ameliorarea porumbului cu calităţi speciale pentru utilizare

Autor: dr., conf. cercet. V. Maticiuc, dr., conf. cercet. Silvia Mistreț, cercet. șt. Lucia Guzun
Porumbul cu calităţi speciale se diferenţiază de porumbul normal (dentiform) prin structura, consistenţa şi culoarea bobului, compoziţia biochimică şi alte proprietăţi calitative ale acestuia, care permit diversificarea alimentaţiei umane şi sporirea valorii economice a porumbului [1, 2, 3].

Soiul care va contribui la diversificarea sortimentului strugurilor pentru masă

Autor: Dr. T. Cazac
Pentru moment, în structura sortimentală a soiurilor destinaţi strugurilor pentru masă în spațiul autohton este un lider absolut – soiul Moldova, acesta ocupând cca 50 la sută din suprafaţa ocupată cu soiurile de struguri pentru masă şi cca 70 la sută din volumul exporturilor strugurilor proaspeţi.

Erodabilitatea cernoziomurilor obișnuite din moșia Negrea, raionul Hâncești

Autor: dr., conf.univ. Olesea Cojocaru
În general, majoritatea cernoziomurilor obișnuite se caracterizează prin erodabilitate mare şi sunt susceptibile la procesele de eroziune din cauza texturii luto-argiloase prăfoase-nisipoase şi a conţinutului redus de humus. Cunoaşterea gradului de erodabilitate se impune ca necesară şi pentru activitățile agricole ale fermierilor.

Materia organică din solurile Moldovei și măsuri de sporire a fertilității

Autor: acad. S. Andrieș
Materia organică a solului a fost studiată pentru prima data cu circa 200 de ani în urmă. În ultimii 50-60 de ani cercetările s-au intensificat în urma utilizării noilor metodologii și tehnologii avansate.