Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Ştiinţe ale educaţiei

Biblia ca potențialitate universală a educației literar-artistice

Autor: Vlad Pâslaru
Sunt definite ca obiecte culturale lucrurile (materiale, intelectuale, spirituale) generate de/prin activitatea omului. B. este un obiect cultural complex, deoarece este concomitent un obiect material, un obiect intelectual și un obiect spiritual.

Prima experiență de învățământ on-line la Catedra de Neurologie nr. 1 al USMF „Nicolae Testemițanu”: perspectiva studenților

Autor: Drd. Olga GAVRILIUC, dr. hab., prof. univ. Ion MOLDOVANU, dr. hab., prof. univ. Vitalie LISNIC, dr., conf. univ. Marina SANGHELI, dr., conf. univ. Elena MANOLE, drd. Pavel GAVRILIUC, dr. Oxana GROSU, drd. Victoria SIMON, drd. Evelina GHERGHELIU, drd. Victoria DUCA, cercet. șt. Paula FALA, drd. Alexandru ANDRUȘCA, dr. hab., prof. univ. Mihail GAVRILIUC
Procesul educațional medical nu poate exclude nicidecum comunicarea directă dintre student – profesor – pacient – coleg.

Valoarea pedagogică a principiului meritologic

Autor: Dr. hab., prof. univ. Tatiana Callo
Noțiunea de meritologie provine etimologic din greacă: meritus-merituos; logos – cuvânt, idee, sens, noțiune.

Implementarea modelului european de învăţare pe tot parcursul vieţii în Republica Moldova

Autor: Dr. hab., prof. univ. Larisa ȘAVGA
În condițiile globalizării, informatizării, tehnologizării rapide a tuturor domeniilor de activitate umană, creșterii diferențierii competențelor, educația, formarea profesională și actualizarea continuă a competențelor au devenit imperative pentru dezvoltarea
socioeconomică a oricărei țări, asigurarea progresului societății, inserția profesională pe piața muncii, sporirea calității vieții și autorealizarea fiecărui individ.

Dezvoltarea unei vorbiri rafinate în şcoală

Autor: Dr. hab., prof. univ. Tatiana CALLO
Deteriorarea calităţii limbii române. Din lecturile şi din experienţa acumulată în domeniul educaţiei s-a modelat ideea că şcoala noastră, azi, dar şi ieri, are şi a avut faţă de elevi datoria de a-i ajuta să vorbească fluent, fără abateri de la regulile exprimării.

Caracterul teleologic al educaţiei

Autor: Dr. hab., prof. univ. Vlad Pâslaru
Repere definitorii. Istoria pedagogiei n-a atestat vreun concept, model, teorie sau paradigmă care să fi luat în discuţie caracterul teleologic al educaţiei. (...)

Competenţe digitale dezvoltate la studenţi în cadrul cursului universitar „Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale”

Autor: Drd., lector superior Lidia Popov
Termenul „competenţă digitală”, lansat în 1990, a fost puternic mediatizat prin lucrarea lui Paul Gilster Digital Literacy publicată în 1997. Ideea de la care porneşte explicarea termenului este una simplă: într-o enumerare a tipurilor de competenţe, începând de la a scrie – a citi, a utiliza calculatorul, a găsi informaţia necesară, a utiliza în mod eficient informaţia, a utiliza o reţea de calculatoare sau Internetul etc., competenţa solicitată de lumea digitală pare a fi doar extensia modernă a primei tălmăciri.

Tehnologiile de învăţământ la distanţă: realizări şi provocări

Autor: Dr. conf. univ. Inga Țiţchiev, dr. Lilia Balan
Trăim într-o lume digitală, unde, odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor, persoana aşteaptă ca serviciile, inclusiv cele educaţionale şi de formare continuă, să fie oferite oricând, oriunde şi prin oricare echipament

Frumosul ca triadă a fiinţei umane

Autor: Dr. hab. Vlad Pîslaru
Fiinţa Om şi Omul român. Misiunea de a fi om – căci viaţa omului este o misiune, nu este deloc uşoară. Dar pe cât de grea şi de complicată este această misiune, pe atât de plină de a fi este ea.

Cu privire la necesitatea unei strategii naţionale de formare a vorbitorului cult / independent de limba română

Autor: Dr., conf. cercet. Maria Hadârcă
Pedagogia, ca ştiinţă fundamentală a educaţiei, dialoghează permanent cu realitatea educaţională, o chestionează şi o analizează, utilizând în acest scop metode proprii şi un instrumentar investigativ specific (observaţia, experimentul, ancheta, studiul de caz etc.), prin intermediul cărora poate ajunge la cunoaşterea stării de fapt într-un anume domeniu, la identificarea problemelor cu care se confruntă domeniul respectiv, precum şi la stabilirea cauzelor ce au provocat aceste probleme, în vederea reglării-autoreglării domeniului pe care îl ce