Anxietatea ca răspuns psihoemoțional în pierderile reproductive precoce

Corina Iliadi-Tulbure; Bogdan Marandiuc; Andrei Eşanu; Lile Rareș-Mihai

doi:10.52673/18570461.25.4-79.07

Autori

Corina Iliadi-Tulbure Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău https://orcid.org/0000-0003-3504-4321
Bogdan Marandiuc Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău https://orcid.org/0009-0004-3797-261X
Andrei Eşanu Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău https://orcid.org/0000-0003-1289-4622
Lile Rareș-Mihai Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău

DOI:

https://doi.org/10.52673/18570461.25.4-79.07

Cuvinte cheie:

pierderi reproductive precoce, reacții emoționale, anxietate

Rezumat

Pierderile reproductive precoce (PRP) reprezintă una dintre cele mai frecvente și complexe probleme din sfera sănătății reproductive, afectând simultan starea fizică, emoțională și relațională a femeii/cuplului. Evenimentul traumatic generează un stres psihologic prin activarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale și perturbarea echilibrului neuroendocrin, contribuind la apariția tulburărilor anxioase și depresive. Factori precum vârsta tânără, nivelul educațional scăzut, lipsa sprijinului familial și stigmatizarea socială pot amplifica impactul emoțional, determinând reacții de vinovăție, teamă și neputință. Cercetarea a fost realizată sub formă de studiu observațional, descriptiv și prospectiv, cu abordare mixtă (cantitativă și calitativă), incluzând 38 de paciente internate în Centrul Perinatal Terțiar, diagnosticate cu PRP (≤ 12 săptămâni de gestație (s.g.)). Au fost utilizate Scala de Tulburare de Anxietate Generalizată (GAD-7) și interviul semistructurat pentru explorarea trăirilor emoționale, cognitive și relaționale. Datele au fost prelucrate cu programele IBM SPSS Statistics 21 și Microsoft Excel, fiind respectate principiile eticii medicale și confidențialității. Majoritatea pacientelor (47,4%) s-au încadrat în categoria 26-35 de ani, iar 84,2% erau căsătorite. PRP a survenit cel mai frecvent între 7-10 s.g. (65,8%). Niveluri crescute de anxietate au fost identificate la 74% dintre participante, manifestate prin dificultăți de relaxare, îngrijorări persistente și iritabilitate accentuată. Frica de repetare a pierderii a fost prezentă la 50% dintre respondente, iar 84% s-au declarat preocupate de consecințele asupra viitorului reproductiv. Analiza calitativă a evidențiat sentimente de vinovăție, izolare și rușine, alături de o disonanță între funcționarea aparentă și suferința interioară. PRP reprezintă nu doar o problemă medicală, ci și o veritabilă criză identitară și emoțională pentru paciente. Evaluarea anxietății prin instrumente validate, precum GAD-7, permite identificarea precoce a tulburărilor psihoemoționale și orientarea intervențiilor personalizate. Se recomandă integrarea consilierii psihologice perinatale în îngrijirea pacientelor cu PRP și promovarea unei abordări holistice.

Referințe

1. Adib-Rad, H.; Basirat, Z.; Faramarzi, M.; Mostafa-zadeh, A.; Bijani, A. Psychological distress in women with recurrent spontaneous abortion: A case-control study, în: Turk J Obstet Gynecol, Vol. 1, 2019, nr. 16(3), 151-157, https://doi.org/10.4274/tjod.galenos.2019.88899

2. Cuenca, D. Pregnancy loss: Consequences for mental health, în: Frontiers in Global Women’s Health, Vol. 3, 2023, https://doi.org/10.3389/fgwh.2022.1032212

3. Jia, L.; Li, W.; Liu, Y.; Wang, L. Psychologic Sequelae in Early Pregnancy Complications, în: International Jour-nal of Women’s Health, Vol. 15, 2023, 51-57, https://doi.org/10.2147/IJWH.S382677

4. Ordóñez, E.F.; Díaz, C.R.; Gil, I.M.M. et al. Post-trau-matic stress and related symptoms in a gestation after a gesta-tional loss: Narrative review. Vol. 41, Salud Mental. Instituto Nacional de Psiquiatria Ramon de la Fuente, 2018, 237-243, https://doi.org/10.17711/SM.0185-3325.2018.035

5. Potdar, N.; Iyasere, C. Early pregnancy complica-tions including recurrent pregnancy loss and obesity, în: Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol., 2023, nr. 1, p. 90, https://doi.org/10.1016/j.bpobgyn.2023.102372

6. Quenby, S.; Gallos, I.D.; Dhillon Smith, R.K.; Pode-sek, M.; Stephenson, M.D.; Fisher, M. Miscarriage matters: the epidemiological, physical, psychological, and economic costs of early pregnancy loss. The Lancet, Vol. 397, Issue 10285, 2021, 1658-1667, https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)00682-6

7. You, Q.; Jiang, Q.; Shani, I. et al. Miscarriage, stillbirth and the risk of diabetes in women: A systematic review and meta-analysis. Diabetes Res Clin Pract., 2023, nr. 1, p. 195, https://doi.org/10.1016/j.diabres.2022.110224

8. Zhou, Y.; Yin, S.; Sheng, Q. et al. Association of ma-ternal age with adverse pregnancy outcomes: A prospective multicenter cohort study in China, în: J Glob Health, 2023, https://doi.org/10.7189/jogh.13.04161

9. Ambriz-López, R.; Guerrero-González, G.; Rodrí-guez-Valero, C.G. et al. Evaluation of symptoms of anxiety and depression in patients with a miscarriage, în: Medici-na Universitaria, nr. 9 (740), 2017, 7-12, https://doi.org/10.1016/j.rmu.2017.02.005

10. Buskmiller, C.; Grauerholz, K.R.; Bute, J.; Brann, M. et al. Validation of a Brief Measure for Complicated Grief Specific to Reproductive Loss, în: Cureus, 2023, https://doi.org/10.7759/cureus.37884

11. Gong, X.; Hao, J.; Tao, F.; Zhang, J.; Wang, H.; Xu, R. Pregnancy loss and anxiety and depression during subsequ-ent pregnancies: Data from the C-ABC study, în: European Journal of Obstetrics and Gynecology and Reproductive Bi-ology, 2013, nr. 166(1), 30-36, https://doi.org/10.1016/j.ejo-grb.2012.09.024

12. Daugirdaite, V.; Van Den Akker; O.; Purewal S. Posttraumatic stress and posttraumatic stress disorder after termination of pregnancy and reproductive loss: A systema-tic review, în: Journal of Pregnancy. Hindawi Publishing Cor-poration; 2015, https://doi.org/10.1155/2015/646345

13. Hu, X.; Miao M., Bai, Y. et al. Reproductive factors and risk of spontaneous abortion in the Jinchang cohort. Int. J. Environ. Res., Public Health, 2018, 244, 5-7, https://doi.org/10.3390/ijerph15112444

14. Dempsey, A.; Grealish, A.; Tuohy, T.; Bright, A.M. Examining the psychological impact of expectant manage-ment of early pregnancy loss on women’s well-being: a sys-tematic review, 2021, [online] https://researchrepository.ul.ie/server/api/core/bitstreams/d414805e-67db-43f6-8fe7-33890863c028/content (consultat: 10.09.2025).

15. Galeotti, M.; Mitchell, G.; Tomlinson, M.; Aventin, Á. Factors affecting the emotional wellbeing of women and men who experience miscarriage in hospital settings: a sco-ping review, în: BMC Pregnancy Childbirth, nr. 22(1), 2022, https://doi.org/10.1186/s12884-022-04585-3

16. Van Den Akker, O.B. The psychological and social consequences of miscarriage. Vol. 6, Expert Review of Obste-trics and Gynecology, 2018, 295-304, https://doi.org/10.1586/eog.11.14

17. Celine, P.D.S.; Wen, P.Y.; Parveena, S.; Siong, T.J. Con-sidering psychological support for male partners during the management of early pregnancy loss, în: International Journal of Clinical Obstetrics and Gynaecology, nr. 5(6), 2021, 17-21, https://doi.org/10.33545/gynae.2021.v5.i6a.1052

18. Fernandez-Pineda, M.; Swift, A.; Dolbier Ch.; Guard Banasiewicz, K. Compounding stress: A mixed-methods study on the psychological experience of miscarriage amid the COVID-19 pandemic, în: BMC Pregnancy and Child-birth, vol. 24, nr. 426, 2024, https://doi.org/10.1186/s12884-024-06610-z

19. Kagami, M.; Maruyama, T.; Koizumi, T.; Miyazaki, K. et al. Psychological adjustment and psychosocial stress among Japanese couples with a history of recurrent preg-nancy loss. Vol. 27, Human Reproduction. Oxford Univer-sity Press, 2012, 787-794, https://doi.org/10.1093/humrep/der441

20. Díaz-Pérez, E.; Haro, G.; Echeverria, I. Psychopatho-logy Present in Women after Miscarriage or Perinatal Loss: A Systematic Review. Psychiatry International. Multidis-ciplinary Digital Publishing Institute (MDPI), Vol. 4, 2023, 126-135, https://doi.org/10.3390/psychiatryint4020015

21. Luo, X.; Chen, B.; Shen, Q. Psychological distress in subsequent pregnancy among women with a history of pregnancy loss: A latent profile analysis, în: Midwifery, nr. 1, 2023, p. 127, https://doi.org/10.1016/j.midw.2023.103845

22. NICE guideline. Ectopic pregnancy and miscarria-ge: diagnosis and initial management. Reference number: NG126, 2023.

23. Farren, J.; Mitchell-Jones, N.; Verbakel, J. et al. The psychological impact of early pregnancy loss. Hum Re-prod Update, Vol. 1, nr. 24(6), 2018, 731-749, https://doi.org/10.1093/humupd/dmy025

24. Anderson, M.; Gluckman, G.; Ajth., T.; Krk, E.; Memtsa, M. Service evaluation of an early pregnancy loss support clinic in an inner London early pregnancy unit. BMC Health Services Research, vol. 24, nr. 1328, 2024, https://doi.org/10.1186/s12913-024-11750-1

25. Barbe, C.; Boiteux-Chabrier, M.; Charillon, E.; Bouaz-zi, L. et al. Utility of early, short psychological care for women who experience early miscarriage: protocol for the randomi-zed, controlled MisTher tril, în: BMC Psychol, nr. 3;11(1), 2023, p. 368, https://doi.org/10.1186/s40359-023-01421-x

26. Inversetti, A.; Perna, G.; Lalli, G.; Grande, G.; Di Simone, N. Depression, Stress and Anxiety among Wo-men and Men Affected by Recurrent Pregnancy Loss (RPL): A Systematic Review and Meta-Analysis. Life(Basel), nr. 27;13(6), 2023, p. 1268, DOI: 10.3390/life13061268