Unele aspecte ale confruntării curentelor „românesc” și „moldovenist” în procesul de formare a RASS Moldovenești

Cristian Țăranu

doi:10.52673/18570461.25.1-76.12

Autori

Cristian Țăranu Universitatea de Stat din Moldova https://orcid.org/0009-0001-7812-245X

DOI:

https://doi.org/10.52673/18570461.25.1-76.12

Cuvinte cheie:

RASSM, Basarabia, „românizator”, „moldovenist autohtonist”, Nistru

Rezumat

Crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) în anul 1924 a fost rezultatul unui context politic și strategic complicat, legat în principal de politica Uniunii Sovietice față de România și teritoriile locuite de români. Moscova nu a acceptat unirea Basarabiei cu România, iar după eșuarea tratativelor și a unor acțiuni sovietice în regiune, a decis constituirea RASSM pe teritoriul de la est de Nistru. Motivația oficială era sprijinirea dezvoltării naționale a minorității „moldovenești”, însă scopul real era unul politic, având în vedere dorința de a destabiliza regiunea, de a justifica o posibilă anexare a Basarabiei și de a pregăti terenul pentru extinderea revoluției comuniste. În procesul formării RASSM au existat două curente politice contrastante: „românizator” și „moldovenist autohtonist”. Conflictele dintre aceste tabere au influențat structura finală a autonomiei și crearea unei identități naționale moldovenești distincte de cea românească.

Referințe

1. Burlacu, V. Formarea și evoluția RASS Moldovenești (1924–1940), Chișinău, 2021. 462 p.

2. Van Meurs, W.P. Chestiunea Basarabiei în istoriografia comunistă. Chișinău: ARC, 1996. 499 p.

3. Negru, E. Politica etnoculturală în RASS Moldovenească (1924–1940). Chișinău: Prut Internaţional, 2003. 203 p.

4. Negru, E. Construcție și deconstrucție identitară în RSS Moldovenească. 1940–1941, 1944–1989. Târgoviște: Cetatea de Scaun, 2023. 455 p.

5. Bruhis, M. Rusia, România și Basarabia (1812, 1918, 1924, 1940). Chișinău: Universitas, 1992. 362 p.

6. Stati, V. Moldovenii la răsărit de Nistru. Chișinău: Poligraf service, 1995. 256 p.

7. Fruntașu, Iu. O istorie etnopolitică a Basarabiei (1812–2002). Chișinău: Cartier, 2002. 624 p.

8. King, Gh. Moldovenii. România, Rusia și politica culturală. Chișinău: ARC, 2002. 304 p.

9. Cojocaru, Gh. Disputa sovieto-română de la Viena 27 martie – 2 aprilie 1924. Chișinău: Litera, 2018. 304 p.

10. Cojocaru, Gh. Tratatul de Uniune Sovietică. Chișinău: Civitas, 2005. 735 p.

11. Ţîcu, O. Homo Moldovanus Sovietic. Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924–1989). Chișinău: SRC, 2018. 420 p.

12. Formarea RSS Moldovenești și crearea Partidului Comunist al Moldovei. Culegere de documente și materiale. Chișinău: Cartea Moldovenească, 1986. 414 p.

13. Gribincea, A., Gribincea, M., Șișcanu, I. Politica de moldovenizare în RASS Moldovenească. Culegere de documente și materiale. Chișinău: Civitas, 2004. 333 p.

14. Cojocaru, Gh. Cominternul și originile „moldovenismului”. Studii și documente. Chișinău: Civitas, 2009. 509 p.

15. Șișcanu, I. Formarea și evoluția RASSM de la 1924 la 1940. În: Cugetul, nr. 5-6, Chișinău, 1992, 65-75.