Fitoplanctonul sectorului inferior al fluviului Nistru și al afluenților de dreapta de pe teritoriul Republicii Moldova

Victoria Eroșencova; Constantin Bulimaga; Nadejda Grabco; Andrian Ţugulea; Petru Prodan

doi:10.52673/18570461.24.4-75.03

Autori

Victoria Eroșencova Universitatea de Stat din Moldova https://orcid.org/0009-0006-0781-7840
Constantin Bulimaga Universitatea de Stat din Moldova https://orcid.org/0000-0003-1288-0140
Nadejda Grabco Universitatea de Stat din Moldova https://orcid.org/0000-0002-3138-3548
Andrian Ţugulea Universitatea de Stat din Moldova https://orcid.org/0000-0002-7106-8921
Petru Prodan Universitatea de Stat din Moldova https://orcid.org/0000-0002-4661-7757

DOI:

https://doi.org/10.52673/18570461.24.4-75.03

Cuvinte cheie:

fitoplancton, specii, alge, diversitatea de specii, afluenţi

Rezumat

Fitoplanctonul, un component de bază care joacă un rol important în funcţionarea ecosistemelor acvatice, posedă o capacitate înaltă de a răspunde la schimbările condițiilor de mediu, ceea ce determină utilizarea lui în monitorizarea biologică a ecosistemelor respective. În fitoplanctonul cursului inferior al fluviului Nistru și al afluenților săi de dreapta au fost identificate 81 de specii și taxoni intraspecifici de alge, care aparţin următoarelor grupe sistematice: Cyanophyta, Bacillariophуta, Euglenophyta, Chlorophyta și Pyrrophyta. Datele relevă că cel mai mic număr de specii de alge a fost înregistrat în gura de vărsare a afluenţilor Răut, Ichel şi Bâc, iar în amonte şi aval de locul deversării afluenţilor în fluviu, diversitatea speciilor în fluviul Nistru este mult mai mare. În tronsonul studiat al fluviului Nistru și al afluenților săi, complexul dominant de fitoplancton este reprezentat de grupele Bacillariophyta + Chlorophyta.

Referințe

1. Ekosistema nizhnego Dnestra v usloviyakh usilennogo antropogennogo vozdeystviya. Kishinev: Shtiintsa, 1990. 259 s.

2. Tumanova, D. Phytoplankton species-indicators of water quality in Dubasari reservoir. In: 9-th International Conference of Zoologists ”Sustainable use, protection of animal world and forest management in the context of climate change”. 12-13 Oct., Chisinau, 2016, 231-232.

3. Agu, G. E.O. Studies on plankton community and physico-chemical parameters of Elechi Creek, Eagle Island, Port Harcourt. In: World Journal of Advanced Research and Reviews, 19(2), 2023, 120-127, https://doi.org/10.30574/wjarr.2023.19.2.1415

4. Amorim, C. A., Nascimento, Moura A. Ecological impacts of freshwater algal blooms on water quality, plankton biodiversity, structure, and ecosystem functioning. In: Science of the Total Environment, (2021), 758, 143605, https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2020.143605

5. Shalaru V.M. Fitoplankton vodokhranilishch Moldavii. Kishinev: Shtiintsa, 1971. 204 s.

6. Ungureanu, L., Toderaș, I., Tumanova, D., Ungureanu, G. Diversity and functioning of phytoplankton in the Dubasari water accumulation reservoir. In: International Conference ”Actual problems in modern phychology”, 3-5 nov., 2014. Chisinau, 118-126.

7. Tumanova, D., Ungureanu, L. Diversitatea fitoplanctonului și calitatea apei lacului de acumulare Dubăsari. În: conf. naț. consacrată jub. de 90 de ani din ziua nașterii a acad. Boris Melnic. 12 februarie 2018, Chișinău, CEP USM, 2018, 303-306.

8. Eroshenkova, V. Flora pribrezhno-vodnoy polosy nizhnego uchastka reki Dnestr i ee pritokov na territorii Respubliki Moldova. In: Studia Universitatis Moldaviae, 2024, nr. 1(171), 127-136.

9. Ungureanu, L., Tumanova, D. Sampling of fitoplankton. In: Ghid de prelevarea probelor hidrochimice și hidrobiologice. Hydrochemical and hydrobiological sampling guidance. Progr. Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013. Chișinău, 2015, 12-14.

10. Ungureanu, L., Tumanova, D., Ungureanu, G. Îndrumar metodic: Monitoringul calităţii apei și evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice. / Acad. de Știinţe a Moldovei, Inst. de Zoologie, Acad. de Știinţe a Moldovei, Chișinău, 2015, 41-45.

11. Bulimaga, C., Rusnac, A., Eroșencova, V., Ganja, E. Sursele de poluare majoră a râului Bac și impactul acestora asupra ecosistemului Nistrului inferior. In: Mezhdunarodnaya assotsiatsiya khraniteley reki «Eco-TIRAS», Sbornik nauchnykh statey. Academician Leo Berg – 145 Collection of Scientific Articles, 301-305.

12. Eroshenkova, V., Bulimaga K., Dorofey C., Demchukova N. Sovremennoe sanitarno-mikrobiologicheskoe sostoyanie malykh pritokov nizhney chasti Dnestra. Conferința științifică națională cu participare internațională „Știința în Nordul Republicii Moldova: realizări, probleme, perspective” (ediția a șasea), Bălți, 20-21 mai 2022, 346 -349.

13. Vasser, S.P. i dr. Spravocinik. Kiev: Naukova Dumka, 1989. 608 s.

14. Dediu, I.I. Enciclopedie de Ecologie. Știinţa, 2010, 835 p.

15. Pourafrasyabil, M., Ramezanpour, Z. Phytoplankton as bio-indicator of water quality in Sefid Rud River, Iran (South of Caspian Sea) Caspian. In: J. Env. Sci. 2014, Vol. 12, no. 1, 31-40.

16. Nedbaliuc, B. Caracteristica ecologică a algoflorei râului Ichel. V International Conference „Аctual problems in modern phycology” 3-5 November, 2014. Chisinau, 62-68.

17. Bulimaga, C., Grabco, N., Mogîldea, V., Negara, C. Contribuţii la cercetarea algoflorei r. Bâc în limitele mun. Chișinău. În: Studia Universitatis. Seria Știinţe ale naturii. Revistă știinţifică, nr. 6(36), Chișinău, 2010, 38-43.

18. Grabco, N., Certan, C., Bulimaga, C., Prodan, P. Algoflora planctonică a bazinului râului Răut din cadrul urboecosistemului Bălţi și capacitatea ei indicatoare. În: materialele Conferinței științifice naționale cu participare internațională „Știința în Nordul Republicii Moldova: realizări, probleme, perspective” (ediția a șasea, Bălți), 20-21 mai 2022, 357-360.