Actualitatea și valoarea operei sculptorului Alexandru Plămădeală

Liliana Condraticova

doi:10.52673/

Autori

Liliana Condraticova Academia de Științe a Moldovei https://orcid.org/0000-0002-8735-3364

DOI:

https://doi.org/10.52673/

Cuvinte cheie:

sculptor, Alexandru Plămădeală, piese din metale nobile și pietre organice, Ştefan cel Mare, monument, ate lier, patrimoniu

Rezumat

Două fațete definitorii ale operei sculptorului Alexandru Plămădeală (1888–1940) au stat la baza acestui studiu. Prima se referă la piesele din metale nobile şi pietre organice lucrate de celebrul sculptor, creaţie mai puţin cunoscută şi apreciată de istoricii şi criticii de artă. Medalioanele lucrate din argint (Portretul soţiei lui I. Teodorescu-Sion, Portret pe fundalul monumentului, Portretul interpretei Lidia Lipcovschi) şi miniaturile din fildeş, lemn, fac parte din colecţia Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Cel de -al doilea aspect ține de atelierul din Chişinău unde a fost turnat monumentul lui Ştefan cel Mare, inaugurat în anul 1927 în Grădina Publică care astăzi îi poartă numele.

Referințe

1. Condraticova Liliana. Arta metalelor din Basarabia. Chișinău, 2017, 384 p.

2. Condraticova Liliana. Alexandru Plămădeală: faţete mai puţin cunoscute ale creaţiei. În: Simpozion de numismatică: Programul și rezumatele comunicărilor, 24-25 octombrie 2019, Chișinău: 2019, Ediţia 18, p. 46.

3. Malanețchi V. Creația plasticianului Alexandru Plămădeală: lucrări conservate, lucrări dispărute, lucrări mai puțin cunoscute. În: Buletinul Ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. Volumul 7 (20).

4. Condraticova Liliana. Destinul unui bijutier. Alexei Marco. Chișinău, 2017, 176 p.

5. Plămădeală Olga. A.M. Plămădeală: Жизь и творчество. Воспоминания / Viața și activitatea. Amintiri, Chișinău: Cartea Moldovenească, 1965; Bobernagă Sofia, Plămădeală Olga. Alexandru Plămădeală. Chișinău: Editura Literatura artistică, 1981; Braga T. Alexandru Plămădeală. Colecţia Maeștri basarabeni din secolul XX. Chișinău: ARC, 2007; Marian Ana. Moștenirea artistică a sculptorului Alexandru Plămădeală. 85 de ani de la trecerea în neființă a sculptorului. În: Arta, 2025, vol. 34, nr. 1(AV), pp. 292-293; Brigalda-Barbas Eleonora, Marian Ana. Construcţii anatomice în portretele realizate de sculptorul Alexandru Plămădeală. În: Probleme ale științelor socioumanistice și modernizării învățământului, 26 martie 2021. Chișinău: CEP UPS I. Creangă, 2021, Vol. 1, pp. 254-257; Stavilă T. Olga Plămădeală – un cronicar al artelor din Basarabia interbelică. În: Dialogica, nr. 2, 2021, pp. 69-75; Prelegere-film de Elena Musteață și Natalia Procop Alexandru Plămădeală o stea din constelația personalităților făuritoare a identității Chișinăului, https://www.youtube. com/watch?v=bYFWZGDAjx0 (consultat 15,03.2026); Chastina Alla. The sculptor Alexander Plămădeală and the architect Eugene Bernardazzi: creators of the monument to Stephen the Great in Chisinau. În: Annales Universitatis Apulensis. Alba-Iulia: Editura Mega, 2018, 22/II, pp. 95-107 ș.a.

6. Condraticova Liliana. Piese de feronerie artistică din Basarabia lucrate la turnătoria lui S. Serbov. În: Ioan Neculce, Buletinul Muzeului de istorie a Moldovei (S.n.), vol. XXII, Iași, Complexul Muzeal Naţional Moldova, Iași, 2016, pp. 97-110; Eadem. Originalitatea pieselor de feronerie artistică atestate în clădirile proiectate de Alexandr Bernardazzi. În: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 5, 5-6 noiembrie 2021. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al Universităţii de Stat din Moldova, 2022, Ediția 5, pp. 349-368; Eadem. Prelegerea publică: Pe treptele vieții (scări, trepte, baluștri din Chișinau), susținută la 12 februarie 2021, Muzeul de istorie a orașului Chișinău, https:// www.youtube.com/watch?v=OdRDkSfeAR0 (consultat 15.03.2026)