Particularitățile protecției integrate a florii-soarelui din zona de sud a Republicii Moldova în perioada 2022–2024
DOI:
https://doi.org/10.52673/18570461.25.3-78.11Cuvinte cheie:
floarea-soarelui, stare fitosanitară, Botrytis cinerea, Plasmopara halstedii, factor genetic, Trichodermin-SC, Unical, SCRezumat
Cercetările au drept scop studierea impactului intensificării cultivării și extinderii suprafețelor cultivate cu floarea-soarelui asupra stării fitosanitare în condițiile agroclimatice din zona de sud a țării. Studierea surselor privind apariția eventualelor provocări de ordin fitopatologic, determinate de nerespectarea recomandărilor tehnologice, a făcut posibilă identificarea prealabilă a potențialelor riscuri, elaborarea unor metode biologice și economice în vederea diminuării factorului limitativ. Situația economică și condițiile agroclimatice din zona de sud impun necesitatea identificării produselor eficace și accesibile pentru a face față provocărilor. S-au testat comparativ produsele Trichodermin-SC și Unical, SC. Cercetările s-au efectuat în anii 2022–2024. Experiența tri-factorială a inclus trei repetiții a celor trei variante, unde primul factor a fost schema ecologică, cu folosirea preparatului Trichodermin-SC; al doilea factor – schema chimică, cu folosirea preparatului Unical, SC, iar al treilea factor – cel genetic, cu utilizarea a trei hibrizi. Cercetările au relevat o eficacitate biologică ridicată a preparatelor Unical, SC și Trichodermin-SC în controlul și combaterea putregaiului cenușiu și a manei florii-soarelui. Preparatele s-au dovedit a fi adecvate în contextul intensificării cultivării florii-soarelui. De asemenea, a fost stabilită importanța factorului genetic în soluționarea problemei analizate.
Referințe
1. Duca, M.; Clapco, S.; Port, A.; Domenco, R.; Mutu, A.; Boian, I.; Bivol, I.; Burcovschi, I. Cultura de floarea-soarelui în contextul schimbărilor climatice. Chișinău: CEP USM, 2023. 148 p.
2. Baicu, T.; Săvescu, A. Sisteme de combatere integrată a bolilor și dăunătorilor pe culturi. București: Ceres, 1986. 264 p.
3. Bădărău, S. Fitopatologie generală și agricolă. Chișinău: Tipografia Print-Caro, 2012. 592 p.
4. Gulii, V.; Pamujac, N. Protecția integrată a plantelor: material didactic pentru studenții și elevii instituțiilor de învățământ cu profil agrar. Tradus din limba rusă de Spânu E. Chișinău: Universitas, 1992. 528 p.
5. Popescu, Gh. Tratat de patologia plantelor, vol. 2. Timișoara: Eurobit, 2005. 634 p.
6. Paraschivu, I.; Aurelian, M. Combaterea integrată a patogenilor și dăunătorilor la principalele culturi de câmp. Craiova: SITECH, 2011. 409 p.
7. Vronskikh, M. Izmenenie klimata i razvitie vrednykh vidov v agrotsenozakh sel’skokhozyaystvennykh kul’tur, tom 2: Tekhnicheskie kul’tury. Chișinău: Notograf Prim, 2024. 634 p.
8. Gumovschi, A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. Chișinău: Notograf Prim SRL, 2024. 270 p.
9. Voloșciuc, L. Agricultura ecologică: aspecte teoretice și valențe practice. Chișinău, 2021. 288 p.
10. Boincean, B.; Voloșciuc, L.; Rurac, M.; Hurmuzachi, I.; Baltag, G. Agricultura conservativă: manual pentru producători agricoli și formatori. Chișinău: Tipografia Print-Caro, 2020. 203 p.
11. Davidescu, D.; Calancea, L.; Davidescu, V. Protecția chimică în agricultură. București: Editura Academiei Române, 1992. 448 p.
Descărcări
Publicat
Licență
Copyright (c) 2025 Ion Paladi (Author)

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.








