Propolisul ca bioindicator al contaminării cu microplastice în mediul ambiant din Republica Moldova
DOI:
https://doi.org/10.52673/18570461.25.4-79.04Cuvinte cheie:
propolis, bioindicator, analiza microscopică, analiza FTIR-ATR, microplastic, mediu ambiantRezumat
Albinele melifere, datorită caracteristicilor lor morfologice, precum și produsele apicole, sunt considerate indicatori relevanți ai poluării mediului cu substanțe toxice, fie că este vorba de particule microplastice (MP), fie de alți contaminanți toxici. Prezentul studiu a avut ca obiectiv evaluarea potențialului propolisului de a fi utilizat ca bioindicator al contaminării cu microplastice în diverse zone geografice ale Republicii Moldova. Au fost analizate 8 probe de propolis brut, colectate de apicultori în perioada 2023–2024. Pentru caracterizarea morfologică și cromatică a particulelor detectate, s-a efectuat examinarea microscopică. Analiza morfologică a evidențiat că formele predominante au fost fibrele, în cinci tipuri diferite, și un tip de fragment. Fragmentele au fost identificate cantitativ într-un număr mai mare – 53%, iar fibrele au alcătuit 47%, prezentând o diversitate structurală și cromatică ridicată, comparativ cu fragmentele. Pentru confirmarea naturii polimerice și determinarea compoziției chimice a acestora s-au înregistrat spectrele de absorbție în infraroșu (FTIR). Au fost comparate spectrele obținute ale particulelor de microplastic din propolis cu cele ale substanței de referință – tereftalatul de polietilenă (PET). S-a constatat că toate spectrele înregistrate pentru particulele de microplastic din propolis au prezentat benzi caracteristice tereftalatului de polietilenă (PET). Astfel, rezultatele obținute denotă faptul că propolisul poate servi drept indicator eficient al poluării cu microplastice.
Referințe
1. Barganska, Z.; Slebioda, M.; Namiesnik, J. Honey bees and their products: Bioindicators of environmental conta-mination, în: Critical Reviews in Environmental Science and Technology, 2016, nr. 46(3), 235-248, https://doi.org/10.1080/10643389.2015.1078220
2. Cortes-Corrales, L.; Flores, J.J.; Rosa, A.; Van Der Ste-en, J.J.M.; Vejsnaes, F.; Roessink, I.; Martínez-Bueno, M.J.; Fernández-Alba, A.R. Evaluation of microplastic polluti-on using bee colonies: An exploration of various sampling methodologies, în: Environmental Pollution, 2024, nr. 350, 124046, https://doi.org/10.1016/j.envpol.2024.124046
3. Murcia-Morales, M.; Tzanetou, E.N.; Garcia Gallego, G.; Kasiotis, K.M.; Vejsnaes, F.; Brodschneider, R.; Hatjina F.; Machera, K.; Van Der Steen, J.J.M. Environmental as-sessment of PAHs through honey bee colonies – a matrix selection study, în: Heliyon, 2024, nr. 10, https://doi.org/10.1016/j.heliyon.2023.e23564
4. Edo, C.; Fernández-Alba, A.R.; Vejsnaes, F.; Van Der Steen, J.J.M.; Fernandez-Pinas, F.; Rosal, R. Honeybees as active samplers for microplastics, în: Science of the Total Environment, 2021, nr. 767, https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2020.144481
5. Sarda, P.; Hanan, J.C.; Lawrence, J.G.; Allahkarami, M. Sustainability performance of polyethylene terephthalate, clarifying challenges and opportunities, în: Journal of Poly-mer Science, 2022, nr. 60, 7-31, https://doi.org/10.1002/pol.20210495
6. Kibria, M.G.; Masuk, N.I.; Safayet, R.; Nguyen H.Q.; Mourshed, M. Plastic waste: challenges and opportunities to mitigate pollution and effective management, în: Inter-national Journal of Environmental Research and Public Health, 2023, nr. 17, p. 20, https://doi.org/10.1007/s41742-023-00507-z
7. Liebezeit, G.; Liebezeit, E. Non-pollen particula-tes in honey and sugar, în: Food Additives & Contami-nants: Part A. 2013, nr. 30, 2136-2140, https://doi.org/10.1080/19440049.2013.843025
8. Osman, A.I.; Hosny, M.; Eltaweil, A.S. et al. Micro-plastic sources, formation, toxicity and remediation: a re-view, în: Environmental Chemistry Letters, 2023, nr. 21, 2129-2169, https://doi.org/10.1007/s10311-023-01593-3
9. Duis, K.; Coors, A. Microplastics in the aquatic and terrestrial environment: sources (with a specific focus on personal care products), fate and effects, în: Environ-mental Sciences Europe, 2016, nr. 28, 1-25, https://doi.org/10.1186/s12302-015-0069-y
10. Anderson P.J. et al. Microplastic contamination in lake Winnipeg Canada, în: Environmental Pollution. 2017, nr. 225, 223-231, https://doi.org/10.1016/j.env-pol.2017.02.072
11. He, S. et al. Biofilm on microplastics in aqueous en-vironment: Physicochemical properties and environmen-tal implications, în: Journal of Hazardous Materials, 2022, nr. 424, https://doi.org/10.1016/j.jhazmat.2021.127286
12. Guvernul Republicii Moldova. Hotărârea nr. 815/2020 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pen-tru produsele apicole, inclusiv ceara de albine, propolisul, lăptișorul de matcă și polenul, destinat consumului uman, în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 313-317 art. 988, din 27 noiembrie 2020.
13. International Organization for Standardization, Bee propolis – Specification, first edition, Switzerland, 2023, ISO 24381:2023.
14. Sholokhova, A.; Ceponkus, J.; Sablinskas, V. et al. Abundance and characteristics of microplastics in tre-ated organic wastes of Kaunas and Alytus regional waste management centres, Lithuania, în: Environmental Science and Pollution Research, 2022, nr. 29, 20665-20674, https://doi.org/10.1007/s11356-021-17378-6
15. Böke, J.S.; Popp, J.; Krafft, C. Optical photothermal infrared spectroscopy with simultaneously acquired Ra-man spectroscopy for two-dimensional microplastic iden-tification, în: Scientific reports, 2022, nr. 12, https://doi.org/10.1038/s41598-022-23318-2
16. Mercedes, A.; Peltzer, M.; Simoneau, C. Report of an interlaboratory comparison from the European Refe-rence Laboratory for Food Contact: ILC002 2013 – Iden-tification of polymeric materials. Luxembourg: Publicati-ons Office of the European Union, 2013. 39 p., https://doi.org/10.2788/6233
Descărcări
Publicat
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
