Alexandru Moşanu (1932–2017): de la student-activist la cercetător ştiinţific, profesor universitar şi lider al mişcării naţionale
DOI:
https://doi.org/10.52673/18570461.25.4-79.15Cuvinte cheie:
Alexandru Moșanu, istoric, membru de onoare, om de stat, mişcare naţională, Academia de Ştiințe a Moldovei, Academia RomânăRezumat
În articol se abordează diverse aspecte din biografia privată, ştiinţifică, didactică, managerială şi politică a doctorului habilitat în istorie, profesorului universitar și membrului de onoare al Academiei Române, Alexandru Moşanu. Din perspectivă cronologică, materialul vizează două etape istorice distincte: cea sovietică şi postsovietică, marcate de luările de atitudine ale protagonistului articolului în contextul politic și ideologic. Pe baza surselor inedite de arhivă, a istoriei orale și a memorialisticii, se prezintă mediul familiar şi cel educaţional, meandrele formării carierei profesionale, activitatea ştiinţifică şi didactică, evaluarea operei ştiinţifice, rolul personalităţii în procesul de renaştere şi de eliberare naţională, precum luările de atitudine în calitate de membru al Parlamentului Republicii Moldova.
Referințe
1. Arhiva Universităţii de Stat din Moldova. F. 1, inv. 8, d. 1875 (Dosarul personal a lui Alexandru Moșanu). 78 f.
2. In honorem Alexandru Moșanu. Studii de istorie me-dievală, modernă și contemporană a românilor / Coord. Nicolae Enciu. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2012. 716 p. + planșe foto.
3. Destin de rezistenţă: Alexandru Moșanu. „Documen-tare Moldova 1”. Autor de scenariu și regizor: Irina Crăciun, [online] https://trm.md/ro/documentare-moldova-1/des-tin-de-rezistenta-alexandru-mosanu-documentar (consultat: 12.09.2025).
4. Moșanu, Al. Între două lumi (note autobiografice), în: Destin Românesc. Serie nouă, an. VII (XVIII), nr. 5-6 (81-82), 14-27.
5. Dilpoma de la Școala Pedagogică din Bălţi depusă la 9 iulie 1952 în dosarul său personal de la Universitatea de Stat din Chișinău a fost ridicată de Al. Moșanu la 28 iulie 1993 [1, F. 4].
6. Secvenţe din aceste memorii au fost publicate: Silvia Corlăteanu-Granciuc, Interviu cu prof. univ. dr. hab. De-mir Dragnev, membru corespondent al AȘM. Omagiu la 85 de ani, în: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3-4 (127-128), 2021, 23-25.
7. Rusu, N. Dorina. Dicţionarul membrilor Academiei Române (1866–2010). Ediţia a IV-a revăzută și adăugită. București: Editura Enciclopedică, 2010. 1202 p.
8. Dragnev, D.; Xenofontov, I. Eugen Russev, fondator al științei academice din Republica Moldova, la 100 de ani de la naștere, în: AKADEMOS, nr. 4 (39), 2015, 155-158.
9. Arhiva Știinţifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. F. 1, inv. 3, d. 7504 (Dosarul personal a lui Ale-xandru Moșanu). 107 f.
10. Documente privitoare la istoria orașului Iași. Acte interne (1781–1790), vol. VIII, Iași: Dosoftei, 2006. 928 p.
11. Caproșu, I. O colaborare de patru decenii, în: Civili-zaţia medievală și modernă în Moldova. Studii (In honorem Demir Dragnev). Chișinău: Civitas, 2006, 18-24.
12. Negru, Elena; Negru, Gh. „Cursul deosebit” al Ro-mâniei și supărarea Moscovei. Disputa sovietio-română și campaniile propagandistice antiromânești din RSSM (1965–1989). Studiu și documente, vol. 1 (1965–197), Chi-șinău: CEP USM, 2013, 146 doc. 616 p.
13. Prisac, Lidia; Petrencu, A. Comuniștii au răsturnat comunismul, în: Recurs la memorie: învățământul superior din RSS Moldovenească / ed.: Liliana Rotaru; coord.: Geor-geta Stepanov, I.V. Xenofontov; resp. de ed.: Lidia Prisac. Chișinău: Lexon-Prim, 2022. 780 p.
14. Moșanu, Al. Perspectivele istoriei naţionale în învă-ţământ, în: Cugetul, nr. 1, 1990, p. 3.
15. Enciu, N. Știinţa istorică academică din Republica Moldova: starea actuală și perspectivele studiilor de istorie contemporană, în: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3-4 (88), 2011, 187-228.
16. Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova. Raport de activitate (1998–1999). Alcătuitori: A. Petrencu, P. Paras-ca, I. Negrei. Chișinău: Prut Internaţional, 2000. 71 p.
17. Xenofontov, I.V. Condiția istoricului într-un spațiu marcat de clivaje identitare, în: AKADEMOS, nr. 3 (62), 2021, 153-154.
18. Destin Românesc, S. n., an. VII (XVIII), nr. 5-6 (81-82).
19. Enciclopedia „Oamenii Moldovei” /I. Volniţchi, Lilia Gurez; coord.: Andriana Cheptine. Chișinău: F.E.-P. Ti-pografia Centrală, 2017. 188 p.
20. Xenofontov, I.V.; Prisac, Lidia. Profesorul Vladimir Potlog (1927–2022): Povestea vieţii. Studiu de istorie ora-lă /red. șt.: Liliana Rotaru; referenți științifici: A. Petrencu, S. Matveev. Chișinău: Lexon-Prim, 2022. 227 p.
21. Pactul Molotov-Ribbentrop și consecinţele lui pen-tru Basarabia. Raportul prezentat de Alexandru Moșanu, doctor, profesor, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, 26 iunie 1991, în: Crestomaţie la istoria români-lor (1917–1992) /Alc.: M. Cernenco, A. Petrencu, I. Șișcanu. Chișinău: Universitas, 1993, 249-273.
22. Moșanu, Al. Basarabia sau jocul nefast al istoriei, în: Terra Moldaviae, nr. 1, 1993, 7-19.
23. Moșanu, Al. Desprinderea de Imperiul sovietic, în: Destin românesc, S. n., An. V (XVI), nr. 1 (65), 2010, 8-9.
24. Moșanu, Al. Declaraţia de independenţă a Republi-cii Moldova, în: A. Agachi, I. Cașu, D. Dragnev..., Dicţionar de istorie. Ediţia a II-a revăzută și adăugită. Chișinău: Civi-tas, 2007. 416 p.
25. Costaș. I. Transnistria: 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat”. București: RAO, 2012. 672 p.
26. Țăranu, A.; Gribincea, M. Conflictul transnistrean: Culegere de documente și materiale. Chișinău: Lexon-Prim, vol. I, 2012. 638 p.
27. Interviu realizat de Ion Valer Xenofontov cu Viorel Cibotaru la 2 decembrie 2021.
28. Rotaru, Liliana; Badâr, Iu. Balticii s-au opus regimu-lui sovietic prin inteligenţă, caucazienii – prin brutalitate, pe când noi am avut mai multe restanţe la acest capitol, în: Recurs la memorie: învățământul superior din RSS Moldo-venească / ed.: Liliana Rotaru; coord.: Georgeta Stepanov, I.V. Xenofontov; resp. de ed.: Lidia Prisac. Chișinău: Le-xon-Prim, 2022, 56-86.
Descărcări
Publicat
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
