Calendarul gregorian în Principatele Române și încercarea de reformă a lui Al. I. Cuza
DOI:
https://doi.org/10.52673/18570461.25.2-77.12Cuvinte cheie:
Alexandru Ioan Cuza, Julian calendar, reform, Gregorian calendar, churchRezumat
Acest articol prezintă încercarea lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii Principatelor Române, de a reforma societatea românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin impunerea Bisericii de a face tranziția de la calendarul vechi, numit și iulian, la cel îndreptat de Papa Grigorie al XIII-lea încă din 1582, cunoscut și sub numele de gregorian. Problema generată de îndreptarea calendarului a fost dezbătută în unele cercuri bisericești cu mult înainte de Cuza. Ieromonahul Laurențiu de la Horezu (1751), duhovnicul Radu (1806), starețul Benedict de la Mănăstirea Neamț (1843) au realizat rămânerea în urmă a calendarului iulian față de cel îndreptat, gregorian. Cuza și guvernul său rămân totuși primii care au încercat oficial să intervină în clarificarea chestiunii calendaristice.
Referințe
1. Cizek, E. Istoria Romei. București: Paideia, 2002. 198 p.
2. Șesan, M. Îndreptarea și unificarea calendarului și poziția ortodoxă română. În: Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 3-6, 1970. 231 p.
3. Popescu, M., Teodor, Problema stabilizării datei Paștelui. În: Ortodoxia, XVI, nr. 3, 1964. 381 p.
4. Palade, V. Calendarul. În: Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 9-12, 1976. 713 p.
5. Catalan, S.-M. Politica bisericească a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) (I). În: Studii și materiale de istorie modernă, Vol. XV, 2002, 91-110.
6. Turliuc, C. Alexandru Ioan I și Epoca Sa. Iași: Junimea, 2020. 123 p.
7. Djuvara, N. O scurtă istorie ilustrată a românilor. București: HUMANITAS, 2015, 262-263.
8. Scriban, F. Istoria bisericească a românilor pe scurtu, Jassy: Tipografia Adolf Bermann, 1871. 176 p.
9. Racu, B. Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei: retragerea din scaun și trecerea la cele veșnice, [online] https://doxologia.ro/mitropolitul-sofronie-miclescu-al-moldovei-retragerea-din-scaun-trecerea-la-cele-vesnice (consultat: 09.03.2024).
10. Brusanowski, P. Stat și Biserică. În: Vechea României între 1821–1925. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2010, 51-53.
11. Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași, fond Manuscrise, mapă conținând corespondență a lui Alexandru Ioan Cuza, ff. 35-37, 38-39fv, apud Expres Cultural, Anul II, nr. 6 (18), iunie 2018, 15 p.
12. Barz, A.-D. O încercare de introducere a calendarului gregorian în timpul domniei lui Cuza, Bărăganul Ortodox, [online] https://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/o-incercare-introducere-calendarului-gregorian-timpul-domniei-cuza-96340.html (consultat: 23.02.2023).
13. Giurescu, C.C. Viața și opera lui Cuza Vodă. București: Curtea Veche, 2000. 171 p.
14. Gherontie, episcopul Constanței, Melchisedec zugrăvit de câțiva dintre ucenicii săi. Tipografia Sf. Mănăstiri Cernica-Ilfov, 1939, 62-63.
15. Ștefănescu (Ep.), Melchisedec. Biserica Ortodoxă și calendarul. În: BOR, VI (1880–1881), 592-604.
Descărcări
Publicat
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International License.
