Reprezenările sociale ale familiei: analiză generațională

Autori

DOI:

https://doi.org/10.52673/18570461.26.2-81.29

Cuvinte cheie:

reprezentări sociale, familie, diferențe generaționale, Baby Boomers, Generația Y, modelulnucleu-periferie, zona de statut ambiguu

Rezumat

Acest studiu examinează reprezentările sociale ale familiei în cadrul a două generații distincte – Baby Boomers și Generația Y – în contextul schimbărilor sociale contemporane. Familia, ca instituție socială, își transformă funcțiile și modelele relaționale, menținând totodată un rol central în transmiterea valorilor și în schimbul intergenerațional de sprijin. Capitalul cultural, incluzând valorile, tradițiile și stilurile de comunicare, constituie o resursă importantă de adaptare. Datele au fost analizate prin metoda prototipică propusă de P. Vergès, în cadrul abordării structurale a nucleului central dezvoltată de J.-C. Abric. Rezultatele evidențiază diferențe generaționale semnificative. Nucleul central al generației Baby Boomers este organizat în jurul unor valori tradiționale și normative („dragoste”, „copii”, „respect”, „grijă”, „părinți”), accentuând responsabilitatea familială și continuitatea normelor sociale. În schimb, nucleul central al Generației Y include elemente predominant afective și relaționale („dragoste”, „respect”, „copii”, „casă”), reflectând orientarea către apropiere emoțională și suport reciproc. Diferențele dintre generații sunt vizibile și la nivelul elementelor periferice: Baby Boomers valorizează dimensiunile funcționale și colectiviste ale familiei, în timp ce Generația Y accentuează bunăstarea emoțională, autonomia și calitatea relațiilor. Elementul asociativ „sprijin” apare în ambele grupuri, confirmând percepția familiei ca resursă esențială de susținere reciprocă. Concluziile cercetării demonstrează caracterul dinamic al reprezentărilor sociale ale familiei și sensibilitatea acestora la schimbările intergeneraționale și culturale.

Referințe

1. Pozzi, M.; Fasanelli, R; Pistoni, C. Social Representations of Family: A Comparative Study on Italian Young and Older Adults, în: Journal of Family Issues, 2021, vol. 43, nr. 3, 752-768. https://doi.org/10.1177/0192513X21994160

2. De Rosa A.S.; D'Ambrosio, M.; Aiello, S. Mapping Current, Future and Ideal Family Structure and Relations in Emerging Adults. Papers on Social Representations, în: Peer Reviewed Online Journal, 2014, vol. 23, nr. 3-4, 1-31. [online] https://www.academia.edu/114833081/Mapping_Current_Future_and_Ideal_Family_Structure_and_Relations_in_Emerging_Adults (consultat: 16.05.2026).

3. Sombrio Cardoso, A.; Leonardo, M.; Becker Da Silva, M.; More, C. Family social representations in contemporary: an integrative review. Pensando familias. 2020, vol. 24, nr. 1, 29-44. [online] https://www.researchgate. net/publication/345760804_Family_social_representations_in_contemporary_an_integrative_review (consultat: 23.05.2026).

4. Cazacu, Daniela. Reprezentarea socială a familiei contemporane în Republica Moldova. Teză de doctor în psihologie. Chișinău, 2018. [online] http://www.cnaa.md/files/theses/2018/53343/daniela_cazacu_thesis.pdf (consultat: 03.10.2026).

5. Caunenco, I. Sotsial'no-psikhologicheskie problemy kul'turnykh tsennostey v tranzitivnom obshchestve, în: Psihologie. Revistă ştiinţifico-practică, 2020, vol. 37, nr. 3-4, 74-80.

6. Șleahtițchi, M. Panopticum: Tehnici speciale de pătrundere în adâncul reprezentărilor sociale. Iași: Junimea, 2018. 373 p.

7. Șleahtițchi, M. Analiza structurală a spațiului reprezentațional: semnificații, principii, etape, în: Psihologie. Pedagogie specială. Asistență Socială, 2013, nr. 1 (30), Chișinău, UPS "Ion Creangă", 14-25.

8. Melentieva, A. Reprezentarea socială și prognoze privind dezvoltarea expertizei psihologice judiciare în Republica Moldova. Teza de doctor în psihologie. Chișinău, 2024.

9. Jodelet, D. Les representations sociales, în: Représentations sociales: un domaine en expansion. Paris: PUF, 1989, 31-61. [online] https://imaginariosyrepresentaciones.com/wp-content/uploads/2014/09/d-jodelet-representationssocia_1.pdf (consultat: 13.05.2026).

10. Abric, J.-C., L'artisan et l'artisanat : analyse du contenu et de la structure d'une représentation sociale, în: Bulletin de psyhologie, 1984, n. 366, 861-875. [online] https://www.persee.fr/doc/bupsy_0007-4403_1984_num_37_366_12621 (consultat: 12.03.2026). https://doi.org/10.3406/bupsy.1984.12621

11. Mannheim, K. The Problem of Generations, în: Essays on the Sociology of Knowledge. Edited by Paul Kecskemeti. London: Routledge & Kegan Paul, 1952. 276-322. [online] https://www.routledge.com/ Essays on the sociology of knowledge (consultat: 23.05.2026).

12. Shamis, E.; Niconov, E. Teoriya pokoleniy: neobyknovennyy Iks. Moskva: Universitet Sinergiya. 2016. 140 p.

13. Abric, J.-C. Specific processes of social representations, în: Papers on Social Representations, 1996, vol. 5, nr. 1, 77-80. [online] https://ru.scribd.com/document/58491722/5-1996Abric (consultat: 13.05.2026).

Descărcări

Publicat

26-08-2026

Număr

Secțiune

Articole

##category.category##

Cum cităm

Caunenco, I., & Podborschi, A. (2026). Reprezenările sociale ale familiei: analiză generațională. Akademos, 2(81), 246-252. https://doi.org/10.52673/18570461.26.2-81.29