Dialogul între tangibil și intangibil în creația artistei Inessa Țâpina
DOI:
https://doi.org/10.52673/18570461.25.2-77.21Cuvinte cheie:
Inessa Țâpina, tabere de creaţie, expoziții personale, fauvism, tehnica contre-jour, tenebrism în artaplasticăRezumat
Inessa Țâpina este o artistă de referință în artele plastice naționale, remarcabilă printr-un stil distinct, în care se împletesc influențele artei naționale și europene cu o sensibilitate profund personală. Opera sa explorează relația între tangibil și intangibil, evidențiind fragilitatea existenței prin forme imponderabile, contururi vaporoase și o paletă cromatică subtilă. De-a lungul carierei, artista a parcurs un traseu atipic față de cel tradițional: a debutat cu direcțiile avangardiste, evoluând ulterior către o estetică mai clasică, abordând genuri precum peisajul, natura moartă, portretul și compoziții tematice. A fost apreciată de critici și colegi de breaslă, fiind considerată una dintre cele mai importante prezențe în arta culorii din spațiul artistic național. Pictura sa, caracterizată de o profundă introspecție și un echilibru cromatic atent construit, transcende reprezentarea realistă, devenind o meditație asupra trecerii timpului și efemerității vieții.
Referințe
1. Toma, Ludmila. Inessa Țâpina (1946–2013). Pliant al expoziției comemorative, 75 ani de la naștere, 2021–2022.
2. Barbas, Eleonora. În căutarea adevărului și frumosului. În: Columna, nr. 6, 1991, 53-56.
3. Toma, Ludmila. Creația Inessei Țâpina (1946–2013). În: Arta, nr. 1, 2014, 120-124.
4. Chicu, Dorina. Fenomenul pedagogului și pictoriței Rozy Gamburskaya. MNAM, Conferința științifică anuală, culegere de comunicări, edițiile 2022, 2023, 115-120.
5. Arhiva personală D. Chicu. Material audio (dialog cu artista L. Goloseeva).
6. Canțer, Nelli. (Regizor). Atelier, Inessa Țâpina [film documentar], 2002, Compania „Teleradio-Moldova”.
7. Expoziția de Artă Contemporană Japonezo-Sovietică. Tokyo: Societatea Japoneză a Artiștilor Internaționali, 1979.
8. Procop, Natalia. Cultura promovării imaginii orașului Chișinău. Coord.: Aliona Grati, Diana Dementieva. Chișinău: ÎEP Stiința. 667 p.
9. Procop, Natalia. Recreational centers in Chisinau in the vision of visual artists. In: Plural. History, Culture, Society. 2021, nr. 1, 116-129, https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/8-Natalia-Procop.pdf (consultat: 19.05.2025), https://doi.org/10.37710/plural.v9i1S_8
10. ANA, Direcția Fondului arhivistic social-politic. Dosarul personal al membrului UAP Inessa Țâpina, nr. 644, anul 2013.
11. Șatohina, Elena. Născut liber – plecat… ava.md, portal analitic, 2013, [online] https://ava.md/ru/stati/society/rozhdennaya-svobodnoy-ushla/ (consultat: 20.02.2025).
12. Toma, Ludmila. Melodiya grafiki. Nezavisimaya Moldova, 1 noyabrya, 2000.
Descărcări
Publicat
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International License.
