Caracteristici compoziționale ale extractelor alcoolice din coacăză neagră (Ribes nigrum), vișină (Prunus cerasus) și cireașă amară (Prunus avium)

Ecaterina Covaci

doi:10.52673/18570461.24.1-72.02

Autori

Ecaterina Covaci Universitatea Tehnică a Moldovei https://orcid.org/0000-0002-8108-4810

DOI:

https://doi.org/10.52673/18570461.24.1-72.02

Cuvinte cheie:

capacitate antioxidantă, cireașă amară, coacăză neagră, Compuşi fenolici, conținutul de antociani, parametri cromatici și vișina

Rezumat

Lucrarea elucidează potențialul de substanțe biologic active al fructelor de vișină, coacăză neagră și cireașă amară prin prisma cercetărilor fundamentale și a cuantificărilor realizate prin metode analitice de studiu. Extractele hidroalcoolice din coacăza neagră și vișină au prezentat valori de peste 90% de inhibare a radicalului DPPH•, fiind și cele mai stabile după compoziție pe durata păstrării de 30 și 90 de zile. În baza reprezentanților HPLC s-a determinat că principalele componente antocianice din extractele de vișină sunt cianidin-3-O-glucosil-rutinozida (2,4 mg/100 g), cianidin-3-O-rutinozida (162 mg/100 g) și cianidin-3-O-monoglucozida (3,86 mg/100 g). Acești compuși antocianici reprezintă peste 62,8% din cei 7 antociani identificați în extractul de coacăză neagră. Au fost stabilite corelații pozitive majore, R2 = 0,98 și p < 0,01, între capacitatea antioxidantă, conținutul de antociani și parametrii de culoare, care confirmă că acești compuși fenolici sunt cei mai importanți constituenți ai culorii în fructele analizate. Astfel, fructele de vișină și coacăză neagră, în formă proaspătă sau congelată, constituie o sursă excelentă de substanțe fenolice, bogate în vitamine și având o rezistență foarte mare la oxidare.

Referințe

1. Moure, A., Cruz, J.M. Natural antioxidants from residual sources. In: Food Chem., 2001, vol. 71 (2), 145-171. https://doi.org/10.1016/S0308-8146(00)00223-5

2. Shahidi, F., Amibigaipalan, P. Phenolics and polyphenolics in foods, beverages and spices: Antioxidant activity and health effects - a review. In: Journal of Functional Foods, 18(B), 2015, 820-827.

https://doi.org/10.1016/j.jff.2015.06.018

3. Chiocchio, I., Mandrone, M., Tomasi, P., Marincich, L., Poli, F. Plant Secondary Metabolites: An Opportunity for Circular Economy. In: Molecules, 2021, 26, 495. https://doi.org/10.3390/molecules26020495

4. Saha, A., Basak, B.B. Scope of value addition and utilization of residual biomass from medicinal and aromatic plants. In: Ind. Crops. Prod. 2020, 145, 111979. https://doi.org/10.1016/j.indcrop.2019.111979

5. Gutiérrez-Escobar, R., Aliaño-González, M.J., Cantos-Villar, E. Wine polyphenol content and its influence on wine quality and properties: A review. In: Molecules, 2021, 26, 718, https://doi.org/10.3390/molecules26030718

6. Newair, E.F., Kilmartin, P.A., Garcia, F. Square wave voltametric analysis of polyphenol content and antioxidant capacity of red wines using glassy carbon and disposable carbon nanotubes modified screen-printed electrodes. In: Eur. Food Res. Technol., 244, 2018, 1225-1237, https://doi.org/10.1007/s00217-018-3038-z

7. Martelo-Vidal, M.J., Vázquez, M. Determination of polyphenolic compounds of red wines by UV-VIS-NIR spectroscopy and chemometrics tools. In: Food Chem., 158, 2014, https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2014.02.080

8. Singleton, V. L., Rossi, J. A. Colorimetry of total phenolics with phosphomolybdic-phosphotungstic acid reagents. In: American Journal of Enology and Viticulture, 16, 1965, 144-158, https://doi.org/10.5344/ajev.1965.16.3.144

9. Zhang, A., Fang, Y., Wang, H., Li, H., Zhang, Z. Free-radical scavenging properties and reducing power of grape cane extracts from 11 selected grape cultivars widely grown in China. In: Molecules, 16(12), 2011, 10104-22, https://doi.org/10.3390/molecules161210104

10. Viñas, P., Campillo, N., Martínez-Castillo, N., Hernández-Córdoba, M. Solid-phase microextraction on-fiber derivatization for the analysis of some polyphenols in wine and grapes using gas chromatography-mass spectrometry. In: J. Chromatogr. A, 1216, 2009, 1279-1284,

https://doi.org/10.1016/j.chroma.2008.12.058

11. Tashakkori, P., Tağaç, A.A., Merdivan, M. Fabrication of montmorillonite/ionic liquid composite coated solid-phase microextraction fibers for determination of phenolic compounds in fruit juices by gas chromatography and liquid chromatography. In: J. Chromatogr. A, 1635, 2021, 461741,

https://doi.org/10.1016/j.chroma.2020.461741

12. Moutounet, M., Rabier, P., Puech J. L., Verette, E., Barillere J.M. Analysis by HPLC of extractable substances in oak wood application to a Chardonnay wine. In: Sci. Aliment., 9, 1989, 35-51.

13. Lukić, I., Radeka, S., Budić-Leto, I., Bubola, M.,Vrhovsek, U. Targeted UPLC-QqQ-MS/MS profiling of phenolic compounds for differentiation of monovarietal wines and corroboration of particular varietal typicity concepts. In: Food Chem., 300, 2019, 125251, https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2019.125251

14. Garcia-Hernandez, C., Salvo-Comino, C., Martin-Pedrosa, F., Garcia-Cabezon, C., Rodriguez-Mendez,

M.L. Analysis of red wines using an electronic tongue and infrared spectroscopy. Correlations with phenolic content and color parameters. In: LWT, 118, 2020, 108785, https://doi.org/10.1016/j.lwt.2019.108785

15. Cetó, X., Céspedes, F., Del Valle, M. BioElectronic tongue for the quantification of total polyphenol content in wine. In: Talanta, 99, 2012, https://doi.org/10.1016/j.talanta.2012.06.031

16. Rudnitskaya, A., Rocha, S.M., Legin, A., Pereira, V., Marques, J.C. Evaluation of the feasibility of the electronic tongue as a rapid analytical tool for wine age prediction and quantification of the organic acids and phenolic compounds. The case-study of Madeira wine. In: Anal. Chim. Acta, 662, 2010, 82-89, https://doi.org/10.1016/j.aca.2009.12.042

17. Musteață, Gr., Sclifos, A., Gherciu-Musteață L., Covaci Ec. Îndrumar metodic. Controlul tehno-chimic și microbiologic al băuturilor alcoolice. Chișinău: UTM, 2017, 80 p.

18. Musa, K.H., Abdullah, A., Kuswandi, B., Hidayat, A. A novel high throughput method based on the DPPH dry reagent array for determination of antioxidant activity. In: Food Chemistry, 141, 2013, 4102-4106, https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2013.06.112

19. Pintilescu, C. Multivariate Statistical Analysis (Analiză statistică multivariate). Iași: Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", 2007, România.

20. Fu, Liang Han, Yan Xu. Effect of the structure of seven anthocyanins on self-association and colour in an aqueous alcohol solution. In: South African Journal of Enology and Viticulture, 2015, 36 (1), 105-116. https://doi.org/10.21548/36-1-940

21. Filimon, R., Niculaua, M., Sârbu, S., Filimon, R. Determination of chromatic characteristics of the hydroalcoholic extracts obtained from the fruits of some cherry and sour cherry varieties. In: Lucrări ştiinţifice seria Agronomie, 54 (1), 2011, 124-129.

22. Apud, R., Stivala, M., Vaquero, M., Fernández, P. Bioactive compounds in wine: recent advances and perspectives. In: Nova, 2015, 135 p.

23. Li, L., Hwang, E., Ngo, HTT. Ribes nigrum L. Prevents UVB‐mediated Photoaging in Human Dermal Fibroblasts: Potential Antioxidant and Antiinflammatory Activity. In: Photochemistry and Photobiology, 94 (5), 2018, 1032-1039. https://doi.org/10.1111/php.12938