Potențialul agroecologic al soiului de struguri pentru masă Moldova în funcție de tratamentele cu calciu

Valeria Procopenco

doi:10.52673/18570461.24.1-72.08

Autori

Valeria Procopenco Universitatea Tehnică a Moldovei https://orcid.org/0009-0008-4170-2232

DOI:

https://doi.org/10.52673/18570461.24.1-72.08

Cuvinte cheie:

calitate, Fertilizare, soiul Moldova, productivitate, soi, struguri

Rezumat

Cultivarea strugurilor de masă pe baza principiilor agriculturii ecologice și minimizării impactului asupra mediului poate aduce beneficii ecologice și sociale notabile, contribui la dezvoltarea rurală și la promovarea practicilor agricole responsabile. Pentru producerea strugurilor de masă de calitate trebuie asigurate condiții de creștere și tehnologie specifice, cantitatea și calitatea recoltei fiind direct influențată de climă, expoziția plantației, soiul și agrotehnica folosită. Studiind problemele formării calității strugurilor de masă în diferite condiții ecologice de cultivare, s-a constatat că soiul în procesul de vegetație se comportă în mod diferit, fapt ce influențează formarea elementelor structurale. Articolul este consacrat studierii potențialului agroecologic al soiului de struguri pentru masă Moldova, în condițiile regiunii vitivinicole Codru, în funcție de tratamentele cu calciu aplicate în perioada de vegetație. În urma cercetărilor efectuate s-au determinat următoarele: 1. Tratamentele cu calciu nu au influențat nemijlocit indicii agroecologici ai viței-de-vie și s-au manifestat indirect. 2. Tratamentele cu calciu au influențat direct indicii fiziologici, în special variantele cu un număr mai mare de tratamente au înregistrat valori maxime ale indicelui de conținut al clorofilei, fermității boabelor etc. 3. S-a stabilit un nivel de semnificație diferit între variantele studiate.

Referințe

1. Perstniov, N., Surugiu, V., Moroșan, E., Corobca, V. Viticultură. Chișinău, 2000. 503 p.

2. Nicolaescu, Gh., Cazac, F. Producerea strugurilor de masă. Soiuri cu bobul roze şi negru (ghid practic) Ch.: S. n., 2012, Tipogr. „Elan Poligraf ”. 248 p.

3. Mogîldea, O., Cociorva, S. Diversitatea regiunilor vitivinicole în Republica Moldova. În: Sectorul agroalimentar – realizări și perspective, Ed. 1, Chișinău, 2022, 131-132.

4. Bucur, G.M. Viticultură. București, 2011. 381 p.

5. Nicolaescu, Gh., Godoroja, M., Draghia, L., Colibaba, C., Nicolaescu, A., Cotoros, I., Novac, T., Voinesco, D., Nicolaescu, A.M., Procopenco, V., Mogîldea O. Studiul gradului de influență a factorilor de risc/progres în plan regional asupra dezvoltării entităților din sectorul agroalimentar al Republicii Moldova. În: Sectorul agroalimentar – realizări și perspective, Ed. 1, 11-12 noiembrie 2022. Chișinău: Print-Caro, 2023, 109-110.

6. Procopenco, V., Voinesco, C., Mogîldea, O., Nicolaescu, Gh., Dosca, I., Mațcu, Gh., Cociorva, S., Godoroja, M., Griza, I., Vacarciuc, L. Diversificarea sortimentului viticol cu soiuri de masă în plan regional în baza registrului vitivinicol a Republicii Moldova. În: Sectorul agroalimentar – realizări și perspective, Ed. 1, 11-12 noiembrie 2022. Chișinău: Print-Caro, 2023, 54-56.

7. Cuharschi, M., Condur, M., Cebanu, V., Cazac, T., Olari, T., Degteari, V. Soiul de struguri de masă Moldova, perla patrimoniului viticulturii naţionale. În: Pomicultura, Viticultura și Vinificația, nr. 5-6, 2019, 16-23.

8. Dadu, V. Influența condițiilor ecologice asupra producției – marfă de struguri de masă. În: Pomicultura, Viticultura și Vinificația, nr. 3, 2013, Chișinău, p. 13.

9. Stoev, K.D. Fiziologicheskie osnovy vinogradarstva i osnovy ego vozdelyvaniya, ch. 1. Sofiya: Izdatel’stvo bolgarskoy AN, 1971. 369 s.

10. Rapcea, M. Pedoampeloecologia – baza dezvoltării durabile a viticulturii în Republica Moldova. Chișinău, 2004. 232 p.

11. Procopenco, V. Nutriția minerala – componentă importantă în tehnologia strugurilor de masă. In: Sectorul agroalimentar – realizări și perspective, Ed. 1, 11-12 noiembrie 2022. Chișinău: Print-Caro, 2023, 125-126.