Aspecte din viața privată a lui Alexandru Marghiloman surprinse în imagini de epocă

Mădălina Oprea

doi:10.52673/

Autori

Mădălina Oprea Muzeul Județean Buzău

DOI:

https://doi.org/10.52673/

Cuvinte cheie:

Alexandru Marghiloman, viaţă privată, high-life, fotografii de familie, relaţii sociale, peisaje urbaneși rurale, Buzău, 1915

Rezumat

Studiul prezintă câteva imagini-martor deținute de Muzeul Județean Buzău, care imortalizează aspecte inedite, unice, din viața privată a lui Alexandru Marghiloman (1854–1925), un reprezentant al elitei sociale, economice și politice din România. De asemenea, aduce în discuție și importanța surselor vizuale atât pentru cercetarea trecutului unei personalități p olitice, cât și pentru înțelegerea unor aspecte privind evoluțiile unor grupuri umane și personaje diametral opuse pe scara ierarhiei sociale. În prima parte sunt inserate informații istorice despre Alexandru Marghiloman și familia sa, pentru ca cititorul să fie intro dus în contextul epocii și să aibă deja suficiente cunoștințe despre personajul pe care îl va regăsi mai târziu în imaginele prezentate. Câteva fotografii ilustrează Ansamblul Marghiloman din municipiul Buzău, care reflectă statutul proprietarului și resursele lui, epoca în care a fost construit și locuit de deținător, mentalitatea și climatul socio-cultural de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, fiind un exemplu din tipologia arhitecturii de factură vest-europeană pe teritoriul României. Este ilustrată și pasiunea lui Alexandru Marghiloman pentru caii de curse și pentru creșterea cailor de prăsilă pursânge englez. În ultima parte sunt inserate instantanee de pe moșiile de la Fundeni-Zărnești, în județul Buzău și Putineiu, în fostul județ Vlașca (azi în județul Giurgiu) – care redau vizita lui Al. Marghiloman și a unor apropiați de-ai lui, în acele locuri, în timpul treieratului de grâu. Autoarea accentuează ideea contrastului dintre peisajul urban luxuriant și rural, plan; dintre marele moșier elegant, extravagant și țăranul simplu, lipsit de pământ, de condiție modestă.

Referințe

1. Andreica Victor. Liceul teoretic „Alexandru Marghiloman”. Buzău: Tipogrup Press, 2000.

2. Argetoianu Constantin. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Volumul IV, partea a V-a (1917–1918), ediție și indice adnotat de Stelian Neagoe. București: Editura Humanitas, 1993.

3. Scărlătescu L. (director). Albumul Corpului Avocaților din România. București: Tipografia Unirea, 1911.

4. Bulei Ion. Conservatori și conservatorism în România. București: Editura Enciclopedică, 2000.

5. Corteanu A. Cei zece ani din urmă. În: Lui Alexandru Marghiloman. Omagiu cu prilejul unei îndoite aniversări. Prietenii și admiratorii.1924. Ediție îngrijită de Nicolae Peneș, Buzău: Edithgraph, 2008.

6. Hitchins Keith. România 1866–1947. București: Editura Humanitas, 1996.

7. Stan Constantin I., Nicolescu Valeriu, Chiriță Marcela. Buzăul în anii Marelui Război. Memorii, jurnale, însemnări zilnice, articole din presa vremii – imagini de epocă. Buzău: Fundația Pro Civitas, 2018.

8. Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe. Istoria românilor în secolul XX (1918–1948). București: Editura Paideia, 1999.

9. General Hârjeu, Alexandru Marghiloman. În: Lui Alexandru Marghiloman. Omagiu cu prilejul unei îndoite aniversări. Prietenii și admiratorii. 1924. Ediție îngrijită de Nicolae Peneș, Buzău: Edithgraph, 2008.

10. Neamul Românesc din 3 noiembrie 1918, apud Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe. Istoria românilor în secolul XX (1918–1948). București: Editura Paideia, 1999.

11. Vlad Laurențiu. Conservatorismul politic românesc (secolele XIX–XX): Scrută istorie a cuvintelor, ideilor și partidelor. În: Annals of the University of Bucharest, seria Political sciences, nr. 12, 2010.

12. Gheorghe Viorel. Alexandru Marghiloman și pasiunile sale. În: Dialogica, Supliment nr. 1, 2022.

13. Bălan Maria-Daniela. Alexandru Marghiloman (1854–1925). Omul politic și epoca sa. Teză de doctorat (rezumat), susținută la Academia Română – Filiala Iași, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Iași, 2018.

14. Ghiaţă Petre I. Oameni și fapte. București: Editura Ideia, 1938.

15. Stahl H. Alexandru Marghiloman ca orator. În: Lui Alexandru Marghiloman. Omagiu cu prilejul unei îndoite aniversări. Prietenii și admiratorii. 1924. Ediție îngrijită de Nicolae Peneș, Buzău: Edithgraph, 2008.

16. Duiliu Zamfirescu. Portrete, 1914. Manuscris aflat în colecția Bibliotecii Naționale a României, nr. inv. 10533, fila 22.

17. Petrescu Corvin. Trădătorul. București, 1921.

18. Giurescu C.C. Amintiri. București: Editura Sport-Turism, 1976.

19. Scrisori către Nicolae Iorga (1902–1912). Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, volumul 2, București: Editura Minerva, 1979.

20. Serviciul Județean Teleorman al Arhivelor Naționale, fond Tribunalul Județean Teleorman, dos. 251/1904, apud Chefani-Pătrașcu Steluţa. Moșieri teleormăneni (1864–1949). Mărire și decădere. București: Editura Renaissance, 2011, pp. 89-90.

21. Nicolescu Valeriu. Destinul averii Marghilomanilor. În: Dialogica. anul IV, Supliment nr. 1, 2022.

22. Lahovari George Ioan, Brătianu C.I., Tocilescu Grigore G. Marele dicționar geografic al Romîniei alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe, vol. III, București: Stabilimentul Grafic J. V. Socecu, 1900.

23. Anuarul „Socec” al României Mari. 1923–1924, vol. II, București: Editura Socec, 1925.

24. Lahovari George Ioan, Brătianu C. I., Tocilescu Grigore G. Marele dicționar geografic al Romîniei alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe. vol. V, București: Stabilimentul Grafic J. V. Socecu, 1902.

25. Reactualizare plan urbanistic general și regulament local de urbanism. Comuna Putineiu. Raport de mediu, p. 9, www.anpm.ro (consultat 18.04.2025).

26. Anuarul „Socec” al României Mari, 1923–1924, vol. II, București: Editura Socec, 1925.

27. Arhivele Naționale ale României, fond Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Consiliul Superior al Agriculturii, inventar 3558.

28. Antonescu Petre A., arhitect. Clădiri & Studii. Case. Biserici. Monumente și palate. Încercări de arhitectură românească și clasică, vol. I, București, 1913, planșele 6 și 7; Simona Drăgan. Paul Gottereau și Gaetan A. Burelly: restituiri documentare. În: România Literară, nr. 10-11, 2018.

29. Bucuța Emanoil. Pietre de vad. București: Editura Casei Şcoalelor, 1937.

30. Mucenic Cezara. București. Un veac de arhitectură civilă secolul XIX. București: Editura Silex, 1997.

31. Marinache Oana. Paul Gottereau, un regal în arhitectură. București: Editura Istoria Artei, 2017.

32. Nicolescu Valeriu. Buzău – Râmnicu Sărat. Oameni de ieri. Oameni de azi. Volumul II, partea I, Buzău: Editura S.A. Evenimentul Românesc, 2001.