Adaptarea strategiilor de formare a elementelor de cultură artistic-estetică la stilurile de învățare ale elevilor

Claudia Veronica Ciobanu

doi:10.52673/18570461.26.2-81.27

Autori

Claudia Veronica Ciobanu Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău https://orcid.org/0000-0003-2258-883X

DOI:

https://doi.org/10.52673/18570461.26.2-81.27

Cuvinte cheie:

stiluri de învăţare, educație artistic-estetică, strategii didactice diferențiate, practici eficiente

Rezumat

Prezentul studiu vizează identificarea relațiilor concrete dintre stilurile de învățare și strategiile eficiente utilizate în formarea elementelor culturii artistic-estetice la elevii din învățământul primar. În urma analizei stilurilor propuse de Kolb și Lisievici – care se manifestă cu preponderență în cadrul activităților specifice educației artistic-estetice –, studiul prezintă strategii adaptate acestora, identificate în activitatea practică. Metodologia educației artistic-estetice are ca element central integrarea curriculară, ceea ce favorizează, în activitatea didactică, sinestezia artelor. Cunoașterea amănunțită a particularităților fiecărui stil de învățare îi oferă elevului posibilitatea de a-și valorifica mai eficient capacitățile individuale și de a-și autoregla efortul cognitiv. Elementele de metacogniție sunt specifice unei strategii clare de învățare și facilitează atât însușirea conținuturilor studiate, cât și dezvoltarea operațiilor gândirii și a tuturor celorlalte procese psihice. Practica pedagogică demonstrează că procesul educațional și strategiile didactice generează performanțe diferite la nivelul elevilor, în funcție de caracteristicile individuale, vârstă, nivelul intelectual, structura credințelor proprii, atitudini și traseul cultural, elemente care influențează recepția și prelucrarea diferențiată a mesajelor didactice.

Referințe

1. UNESCO. Framework for Culture and Arts Education. United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, 2024, https://www.unesco.org/en/frameworkcultureartseducation (consultat: 01.06.2026).

2. Tomlinson, Carol Ann. The Differentiated Classroom, Editura ASCD, 2014. 197 p. https://doi.org/10.4135/9781483365633.n1

3. Tomlinson, C. A., Brighton, C., Hertberg, H., Callahan, C. M., Moon, T. R., Brimijoin, K., Conover, L. A., & Reynolds, T. Differentiating instruction in response to student readiness, interest, and learning profile in academically diverse classrooms: A review of literature, în: Journal for the Education of the Gifted, 27(2-3), 2003, 119-145. https://doi.org/10.1177/016235320302700203

4. Iucu, Romiță. Managementul clasei de elevi. Iași: Polirom, 2006. 250 p.

5. Gherghinescu, Ruxandra. Conceptul de competenţă didactică, în: S. Marcus (coord.). Competenţa didactică: perspectiva psihologică. Bucureşti: ALL, 1999, 11-24.

6. Ausubel, D.; Robinson, F. Învăţarea în şcoală: O introducere în psihologia pedagogică. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1981. 799 p.

7. Grigore, E.; Macri, C. Stiluri de predare, stiluri de învăţare. București: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă, 2011. 105 p.

8. Călin, M.F.; Sandu, M.L.; Matei, S.R. Influenţa factorilor psihologici, sociali, educaţionali şi comportamentali în adaptarea şcolară a adolescenţilor. Studii şi cercetări. București: Pro Universitaria, 2025. 324 p.

9. Chiteș, C.D. Interactivitate în învățare. București: Pro Universitaria, 2020. 225 p. https://doi.org/10.31178/AUBD.2020.12

10. Yang, Mary Helen Immordino, Emotions, Learning, and the Brain: Exploring the Educational Implications of Affective Neuroscience. New York City: W. W. Norton & Company, 2015. 208 p.

11. Stănculescu, Elena. Psihologia educației. București: Editura Universitară, 2009. 288 p.

12. Jurcău, N.; Niculescu, R. M. Psihologie școlară. Cluj-Napoca: Editura U.T. Press, 2002. 360 p.

13. Negovan, Valeria. Psihologia învățarii - Forme, strategii și stil. București: Editura Universitară, 2010. 275 p