Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Istoria ştiinţei

Anatol Eremia – „străjer” al toponimiei

Autor: Dr. hab., conf. univ. Aurelia Hanganu
Într-un cuvânt omagial la adresa lui Anatol Eremia ilustrul lingvist Nicolae Corlăteanu spunea: „Toate pe lume au un nume” [1, p. 5].

Academia – patria noastră științifică (amintiri, sugestii, speranțe la 60 de ani ai AȘM)

Autor: Acad. Mircea Bologa
Trecerea rapidă și goana nemiloasă a timpului și a vieții, apropierea accelerată a viitorului trezesc, în pragul frumoaselor aniversări academice, sentimente și aspirații tot mai pronunțate și emoționante.

Maria Cosniceanu: o viață dedicată studierii numelor

Autor: Dr. hab. Elena Ungureanu
Maria Cosniceanu s-a născut la 4 februarie 1935 în s. Temeleuți, jud. Soroca). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1952– 1957).

Academicianul Antonie Ablov (1905–1978) între viața privată și activitatea științifică

Autor: Acad. Tudor Lupaşcu, dr. Iulia Malcoci, dr. Ion Xenofontov
În contextul aniversării a 75-a de la instituționalizarea primelor institute de cercetare academică și aniversării a 60-a de la formarea Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Moldovei am considerat necesar să scoatem în evidență una dintre figurile centrale ale științei postbelice din spațiul actual al Republicii Moldova.

Ediții bilingve de texte religioase, publicate la Chișinău în secolul XIX – începutul secolului XX

Autor: Dr. hab., prof. univ. Iraida Condrea
Viața spirituală, credința ortodoxă au cunoscut pe parcursul timpului multiple forme de manifestare, fiind un liant al societății și o modalitate de exprimare a viziunilor despre lume și univers.

Matematicianul multidimensional: profesorul Ion Valuță

Autor: Acad. Mitrofan Ciobanu
Numele Valuță s-a afirmat, de-a lungul timpului, ca unul memorabil pe diferite segmente ale vieții politice și sociale, lăsând amprente profunde nu numai în istoria și cultura neamului românesc, dar și în istoria și cultura altor popoare.

Școala de chirurgie științifico-practică autohtonă: 75 de ani de afirmare

Autor: Gheorghe Ghidirim, Ala Suman, Victoria Cereș
Școala de chirurgie științifico-practică autohtonă își are începutul în 1945, când, după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, în Chișinău este transferat Institutul de Medicină din Leningrad care fusese evacuat în Kislovodsk.

Dascăl al epidemiologilor moldoveni, cercetător de talie internațională. 100 de ani de la naşterea lui Eli Naum Şleahov

Autor: Viorel Prisacari
Catedra de epidemiologie a USMF „Nicolae Testemiţanu” a fost fondată în anul 1967 (inițial ca și urs de epidemiologie), prin Ordinul Ministerului Sănătății din Republica Moldova nr. 124 din 6 iunie 1967, semnat de Ministrul Sănătăţii Nicolae Testemiţanu.

Savantul care a revoluționat domeniul prelucrării metalelor. La aniversarea a 110-a a academicianului Boris Lazarenko

Autor: Mircea Bologa
Câteva jaloane dintre cele mai relevante marchează viața acad. Boris Lazarenko, acestea fiind, în perioada activității sale la Moscova, descoperirea metodei electroeroziunii (1943), iar în perioada activității la Chișinău – fondarea Institutului de Probleme Electrofizice (1963), a Uzinei Experimentale (1963), a Institutului de Fizică Aplicată (1964), a revistei „Prelucrarea Electronică a Materialelor” (1965) și a Biroului Specializat de Proiectare și Tehnologia Electronicii Solidului (1976).

Cercetarea știinţifică la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (1945–1990)

Autor: Dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Lidia Prisac
După cel de-al Doilea Război Mondial, în RSS Moldovenească, cercetarea în domeniul medicinei se desfășura în cadrul a două instituții: Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (ISMC) și Institutul Moldovenesc de Epidemiologie și Microbiologie al Ministerului Ocrotirii Sănătății al RSS Moldovenești (constituit la 31 iulie 1946) [1].