Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Filologie

Forme manipulatorii de limbaj mediatic în situații de criză

Autor: Iraida Condrea
Lumea modernă se află mereu în schimbare, în timpul de față se pare că schimbările au loc cu o viteză caleidoscopică, iar crizele, care se țin lanț, concentrează atenția unui număr tot mai mare și mai mare de persoane: criza pandemică a afectat întreaga planetă, astfel că termeni precum COVID, infectare, vaccin/vaccinare, imunizare, testare, test pozitiv/negativ ș.a.m.d., răspândiți de mass-media, au devenit familiari pentru toată lumea, fiind utilizați în toate limbile și în toate&

Opera literară ca dialog și relație

Autor: Aliona GRATI
Știința se ocupă de explorarea unor noi moduri de a înțelege lumea – lumea omului –, literatura încearcă să o înțeleagă, reprezentând-o artistic.

Jocul textual de aventură ca formă a literaturii ergodice

Autor: Rodica Gotca
Jocul textual de aventură reprezintă o formă de hypermedia situată la granița dintre literatură și ludic, fiind un produs nu doar al interferenței unor medii diferite, ci și al impactului evoluției tehnologiilor.

Arhetipul matern în poezia lui Grigore Vieru

Autor: Cristian Serdeșniuc
Poezia viereană pentru (și despre) copii demonstrează neîndoielnic predilecția pentru universul ingenuu al copilăriei.

Interpretarea psihotipului etnic în prima traducere a poemului eminescian „Luceafarul” în limba rusă

Autor: Miroslava Metleaeva (Luchianchicova)
Eminentul psiholog L.S.Vâgotski a propus, pentru prima dată în psihologia rusă, cercetarea unuia dintre cele mai complicate şi misterioase domenii de activitate umană – arta.

Clasificarea sintactică a construcţiilor pleonastice

Autor: Liudmila Parahonco
În limbile moderne, inclusiv în română și rusă, pleonasmul este considerat una dintre cele mai uzuale erori de exprimare, ce se caracterizează prin ambiguitatea interpretării, dar și o figură de stil.

Conotațiile metaforei conceptuale din domeniul naturii în discursul politic

Autor: Ana Pleșca
Încă în anii ’70 ai secolului trecut, G. Lakoff şi M. Johnson [1, p. 73] au teoretizat metafora conceptuală, menționând că o astfel de metaforă se bazează pe două domenii conceptuale, în care un domeniu este înțeles prin termenii altui domeniu.

Fenomenul Mihai Cimpoi, omul din care curg cărțile precum nucile coapte din pom, toamna

Autor: Andrei Strambeanu
– Bre Ilie, flăcăul ista al tău, Mihai, nu te supăra, îmblă cu cerutul prin sat.
– Știu. Cerșește cărți vechi de la oameni.

Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă: pelerinaj spre unitate

Autor: Dr. Nadejda Ivanov
Cu siguranță, romanul Viața și moartea nefericitului Filimon rămâne și azi o enigmă, precum a fost și în anul apariției – 1988, într-o Basarabie aflată încă sub dominația comunistă. Interesul sporit se datorează, în mare parte, imaginarului literar impregnat cu semne, simboluri, imagini, arhetipuri, scenarii și rituri inițiatice regăsite în cultura și în mitologia cosmogonică românească.

Ochiul interior al cunoașterii: tristețea metafizică in lirica lui Lucian Blaga

Autor: Cercet. șt. Dan Verejanu
Perioada activității diplomatice a lui Lucian Blaga, care poate fi denumită cu îndreptățire o perioadă europeană în sensul unei vădite ascendențe valorice a creației sale – filosofice, lirice și dramatice – ne dezvăluie o amplitudine și o profunzime deosebită a viziunilor.