Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Istorie şi arheologie

Garanțiile din 13 aprilie 1939 și valabilitatea lor contra amenințării sovietice la adresa României la începutul DRM: noi surse

Autor: Mihai Țurcanu
Modul în care relațiile României cu Aliații occidentali în general și raporturile de securitate ale Bucureștiului cu Londra și Parisul au fost influențate de Pactul Ribbentrop-Molotov și de intrarea URSS în război a fost cercetat de mai mulți istorici, atât din România și din R. Moldova, cât și din Occident, iar aici pot fi menționați Gh. Buzatu, D. Fabian, S. Arhire, D. Funderburk, V.F. Dobrinescu ș.a.

Revista Flamuri (1934–1944) a Liceului militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău

Autor: Marin Butuc
În contextul etapei istorice din anul 1917 și începutul anului 1918 se atestă circumstanțe favorabile, cu vădite tendințe de afirmare a învățământului național în Basarabia.

Unele aspecte ale confruntării curentelor „românesc” și „moldovenist” în procesul de formare a RASS Moldovenești

Autor: Cristian Țăranu
Apariția Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) în anul 1924 a avut loc într-un  context politic și strategic complex, în principal legat de politica Uniunii Sovietice față de România și teritoriile locuite de români. Moscova sovietică a negat constant dreptul Basarabiei de a reveni în spațiul său firesc românesc, chiar dacă pe parcursul anilor această poziție a comportat anumite nuanțe.

„Aventurile politice” ale șleahtei poloneze în Țara Moldovei în sec. al XVI-lea: expresie identitară a sarmatismului polonez

Autor: Ion Cheptene
În secolul al XVI-lea, Țara Moldovei a continuat să fie pentru Polonia o zonă de interes geopolitic sporit în contextul avansării rapide a turcilor în zona Balcanilor.

Considerații privind cetatea Crăciuna pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare

Autor: Alexandru Bejenaru
Istoria cetății Crăciuna reprezintă una dintre problemele semnificative în reconstituirea evoluției hotarului dintre Țara Moldovei și Țara Românească în anii domniei lui Ștefan cel Mare (1457–1504).

Destine de preoți din Oltenia între „conciliere” cu statul, represiune și rezistență (1944 – anii 1970)

Autor: Ionuţ Enache
După cel de-Al Doilea Război Mondial, regimul comunist din România, aflat sub sfera de influență și supraveghere de sorginte ideologic-ateistă a Uniunii Sovietice (Iosif Stalin tindea să facă din Moscova o „a treia Romă”) [1, pp. 657-661].

Biserica ortodoxă română sub regim comunist în istoriografia postdecembristă

Autor: Ionuţ Enache
Studierea minuțioasă a istoriografiei relevă impactul regimului totalitar comunist asupra vieții religioase, a situației Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în perioada postbelică. Includerea statului român în sfera de influență a Uniunii Sovietice a generat schimbări majore în activitatea cultelor religioase. Atât BOR, cât și celelalte confesiuni recunoscute de stat, au fost marginalizate și supuse unor presiuni dure din partea conducătorilor politici, puternic ideologizați prin filiera partidului unic.

Perspective noi în istoriografia nobilimii basarabene din perioada 1812–1918

Autor: Sergiu Boţolin
În ultimul deceniu, s-a remarcat o creştere semnificativă a numărului materialelor ştiinţifice care abordează subiectul nobilimii basarabene din perioada 1812–1918, fie în mod explicit, fie tangenţial.

Considerații privitoare la atestarea toponimului Ciocana/Ustia Ciocanei de pe Bâc

Autor: Teodor Candu
Toponimia reprezintă un domeniu de cercetare care suscită încontinuu interesul public, întrucât prin studierea în timp a evoluției numelor de locuri, spații geografice etc. este posibil de a elucida detalii mai puțin clare ale trecutului, dar și aspecte de ordin lingvistic ale populațiilor care au locuit într-un anume teritoriu, atribuind denumiri în limba maternă așezărilor umane, entităților geografice ș.a. 

Ion Antonescu și biserica

Autor: Mihai Țurcanu
Un titlu mai exact al acestui studiu ar trebui probabil să specifice că obiectul său îl face în mod special atitudinea lui Ion Antonescu față de Biserica Ortodoxă Română, dar titlurile mai lungi au și dezavantaje.