Praxisul educațional, fundamentat pe construirea unui concept nou prin contrapunere de teze și antiteze, poate fi explicat în contextul filosofiei hegeliene.
Astronomia, considerată adesea drept una dintre cele mai vechi științe, a fost mereu o sursă de fascinație profundă și o forță motrice a curiozității umane.
Observarea stelelor duble reprezintă o activitate fascinantă în cadrul activităților extrașcolare ale elevilor dotați, având un rol esențial în dezvoltarea lor intelectuală și a pasiunii pentru astronomie. Stelele duble pot fi împărțite în două tipuri: stele duble optic și stele duble fizic.
Pornind de la menirea sa de a forma personalități capabile de „a prevedea pentru a preveni”, apte pentru a se schimba spre bine pe sine și pe cei din preajmă [1, p. 27], educația implică o reformare continuă pentru a face față provocărilor, a fi capabilă să pregătească specialiști ai secolului al XXI-lea care corespund solicitărilor sociale de adaptare, de îmbogăţire a nivelului
de cultură, de soluționare a unor probleme complexe [2, p. 11].
Teoria literară și hermeneutica literară moderne, preocupate de mecanismele convertirii textului literar în operă literară, sugerează și un chip sintetic virtual al cititorului de literatură.
A doua jumătate a secolului al XX-lea și mai ales secolul al XXI-lea sunt etape în istoria umanității în care noțiunea de educație și-a confirmat rolul și statutul său prestigios.