Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Ştiinţe ale educaţiei

Tendințe și orientări actuale în învățarea limbilor străine

Autor: Dr., conf. univ. Corina Zagaievschi, prof. Beatrice-Ionela Enache,
Este incontestabil și consacrat faptul că încurajarea studiului individual continuu a cât mai multor limbi moderne, dobândirea, perfecționarea și întregirea competențelor lingvistice și a tehnicilor de comunicare în limbi non-native, promovarea practicilor de specialitate prin programe interculturale, amplificarea caracterului plurilingv și multilingv al educației reflectă actualele orientări progresiste avansate de Uniunea Europeană, dar și de politicile educaționale naționale, toate contribuind la adaptarea eficie

Arborele cauzal al didactogeniei. Ramificația SER

Autor: Dr. hab. dr. Mihail Şleahtiţchi
Didactogenia, precum am menționat în studiile publicate anteriror, inspirate din conceptele unor distinși cercetători1, apare în situațiile în care greșelile profesionale comise, voluntar sau involuntar, de reprezentanții corpului didactic produc efecte negative asupra elevilor.

Sistem, integralizare și a învăța să relaționezi

Autor: Dr. hab., prof. univ. Tatiana Callo
Schimbările produse în cadrul societăţii la trecerea în noul mileniu au generat modificări şi în domeniul educaţiei, care nu putea să rămână pasivă la provocările lansate în toate sferele existenţiale.

Biblia ca potențialitate universală a educației literar-artistice

Autor: Vlad Pâslaru
Sunt definite ca obiecte culturale lucrurile (materiale, intelectuale, spirituale) generate de/prin activitatea omului. B. este un obiect cultural complex, deoarece este concomitent un obiect material, un obiect intelectual și un obiect spiritual.

Prima experiență de învățământ on-line la Catedra de Neurologie nr. 1 al USMF „Nicolae Testemițanu”: perspectiva studenților

Autor: Drd. Olga GAVRILIUC, dr. hab., prof. univ. Ion MOLDOVANU, dr. hab., prof. univ. Vitalie LISNIC, dr., conf. univ. Marina SANGHELI, dr., conf. univ. Elena MANOLE, drd. Pavel GAVRILIUC, dr. Oxana GROSU, drd. Victoria SIMON, drd. Evelina GHERGHELIU, drd. Victoria DUCA, cercet. șt. Paula FALA, drd. Alexandru ANDRUȘCA, dr. hab., prof. univ. Mihail GAVRILIUC
Procesul educațional medical nu poate exclude nicidecum comunicarea directă dintre student – profesor – pacient – coleg.

Valoarea pedagogică a principiului meritologic

Autor: Dr. hab., prof. univ. Tatiana Callo
Noțiunea de meritologie provine etimologic din greacă: meritus-merituos; logos – cuvânt, idee, sens, noțiune.

Implementarea modelului european de învăţare pe tot parcursul vieţii în Republica Moldova

Autor: Dr. hab., prof. univ. Larisa ȘAVGA
În condițiile globalizării, informatizării, tehnologizării rapide a tuturor domeniilor de activitate umană, creșterii diferențierii competențelor, educația, formarea profesională și actualizarea continuă a competențelor au devenit imperative pentru dezvoltarea
socioeconomică a oricărei țări, asigurarea progresului societății, inserția profesională pe piața muncii, sporirea calității vieții și autorealizarea fiecărui individ.

Dezvoltarea unei vorbiri rafinate în şcoală

Autor: Dr. hab., prof. univ. Tatiana CALLO
Deteriorarea calităţii limbii române. Din lecturile şi din experienţa acumulată în domeniul educaţiei s-a modelat ideea că şcoala noastră, azi, dar şi ieri, are şi a avut faţă de elevi datoria de a-i ajuta să vorbească fluent, fără abateri de la regulile exprimării.

Caracterul teleologic al educaţiei

Autor: Dr. hab., prof. univ. Vlad Pâslaru
Repere definitorii. Istoria pedagogiei n-a atestat vreun concept, model, teorie sau paradigmă care să fi luat în discuţie caracterul teleologic al educaţiei. (...)

Competenţe digitale dezvoltate la studenţi în cadrul cursului universitar „Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale”

Autor: Drd., lector superior Lidia Popov
Termenul „competenţă digitală”, lansat în 1990, a fost puternic mediatizat prin lucrarea lui Paul Gilster Digital Literacy publicată în 1997. Ideea de la care porneşte explicarea termenului este una simplă: într-o enumerare a tipurilor de competenţe, începând de la a scrie – a citi, a utiliza calculatorul, a găsi informaţia necesară, a utiliza în mod eficient informaţia, a utiliza o reţea de calculatoare sau Internetul etc., competenţa solicitată de lumea digitală pare a fi doar extensia modernă a primei tălmăciri.