Discontinuitatea ca frustrare. Temă de actualitate pentru o istorie obiectivă a spiritului creativ românesc
Ori de câte ori devine subiect al discuțiilor, al celor de factură academică, cu precădere, spiritul creativ este văzut, mai întâi de toate, ca parte a profilului psihologic de adâncime al ființei umane sau, mai exact, ca expresie a capacității acesteia de a genera în varii domenii – de la știință, tehnică sau afaceri la artă, literatură, educație sau viața de zi cu zi –, un produs nou și valoros pentru societate.