Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Studiul artelor şi culturologie

Convergențe identitare în tapiseria și pictura Ecaterinei Ajder

Autor: Dr. Constantin Spînu
Creația Ecaterinei Ajder oglindește aspirațiile unei generații de plasticieni care a debutat în artele plastice și decorative în cea de-a doua jumătate a anilor ,80 al secolului al XX-lea.

Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova

Autor: Dr., conf. univ. Varvara Buzilă
Elucidarea contribuțiilor la cercetarea cămășii cu altiță purtate de comunitățile de la est de Prut [1; 2; 3; 4], întreprinsă din perspectiva prevederilor documentare UNESCO, esențiale pentru a elabora dosarul de candidat al acestui element, a scos în primplan câteva tendințe ale cercetării anterioare.

Prelucrarea artistică a metalelor din RSS Moldovenească și Republica Moldova: nume uitate sau mai puțin știute

Autor: Dr. hab. în studiul artelor și culturologie, dr. hab. în istorie Liliana Condraticova
Evoluția artei metalelor în RSS Moldovenească, după 1991 – Republica Moldova –, reprezintă un subiect care a intrat deja de mai bine de un deceniu în arealul nostru de cercetare, fiind publicate un șir de studii referitoare la apariția și funcționarea primelor ateliere de prelucrare artistică a metalelor, documentarea argintarilor, giuvaiergiilor, fierarilor, alămarilor care au activat în spațiul vizat. Or, arta metalelor din perioada postbelică a avut antecedente temeinice.

Stilul componistic al lui Dmitri Șostakovici reflectat în Cvartetul de coarde nr. 2 de Boris Dubosarschi

Autor: Doctorand Alexandru Ureche
Cvartetul de coarde nr. 2 de Boris Dubosarschi a fost scris în 1978, la o diferență de șapte ani față de Cvartetul nr. 1, și a fost interpretat și imprimat de către Cvartetul Radioului Național.

Creațiile cu participarea fagotului semnate de Vladimir Rotaru

Autor: Doctorand Vladimir Taran
Vladimir Rotaru (1931–2007), unul dintre cei mai valoroși compozitori din Republica Moldova, este prețuit pentru creația sa inconfundabilă ce cuprinde atât lucrări orchestrale, cât și cameral-instrumentale, care valorifică și pun în evidență melosul popular românesc.

Fenomenul Ion Drăgoi – exponențial pentru folclorul românesc din zona Bacăului

Autor: Doctorand Vitalie Grib
Folclorul din spațiul geografic al Moldovei istorice, păstrat și dezvoltat cu o deosebită dragoste și consecvență de-a lungul timpului, reprezintă un domeniu original și valoros al culturii spirituale românești, care se distinge printr-un șir de trăsături muzicale, coregrafice, etnografice etc.

Poezia românească din secolul al XX-lea și muzica

Autor: Doctorand Pavel Gamurari
Bogăția inepuizabilă a poeziei românești a constituit o sursă constantă de inspirație pentru compozitorii din spațiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului.

Semnificația secerii în folclorul românesc în contextul Ciumei personificate: interferențe imagologice, etnologice și culturale

Autor: Dr. Valentin Arapu
În folclorul românesc Ciuma personificată apare ca o ființă malefică, pusă mai mereu să devoreze viețile oamenilor. Chipul ei hidos se perpetuează în imaginarul colectiv, iar frica de această molimă este amplificată de armele sale ucigașe: secera, coasă și sabia.

Timpurile și anotimpurile lui Sergiu Cuciuc

Autor: Dr. hab. Tudor Stavilă
Câteva generaţii de artişti plastici din Moldova postbelică au constituit panorama artelor contemporane.

Bisericile Chișinăului din secolul al XIX-lea în arta plastică

Autor: Dr. Natalia Procop
Printre multiplele surse de inspirație, lăcașele de cult au constituit dintotdeauna obiecte deosebit de 
venerabile ale creației artistice. Or, arta și credința, de-a lungul timpului, au întruchipat simbioza valorilor etico-morale și estetice ale societății.