Akademos - Revista de Stiinta, Inovare, Cultura si Arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Patrimoniu cultural

Identitate şi spiritualitate românească în toponimia Basarabiei

Autor: Dr. hab. Anatol Eremia, Institutul de Filologie, AŞM
Regiunile de la răsărit de Carpaţi, de pe crestele munţilor până la Nistru şi de la izvoarele Siretului până la Mare, au sălăşluit leagănul Ţării Moldovei timp de secole şi milenii. În acest spaţiu sunt cuprinse şi pământurile provinciei istorice Basarabia.
Descarcă

Partea noastră de veşnicie − limba română

Autor: Nicolae Dabija, Membru de onoare al Academiei Române
Numind lucrurile – le stăpânim.
Gândindu-le – le putem lăsa moştenire.
Suntem, trăim, comunicăm – cu ajutorul, prin intermediul, în puterea cuvintelor.
Cu ajutorul lor am devenit stăpân pe ce am moştenit: lucruri şi întâmplări pe care le cunosc şi pe care încă nu mi le aduc aminte.
Cu ajutorul lor – spunem ne-spusul, încă-nezisul, ne-mai-rostitul. Iar lumea de idei devine palpabilă.Descarcă

Limba română, „casă a fiinţei noastre”

Autor: Acad. Mihai Cimpoi, Membru de onoare al Academiei Române

Discurs la intrarea în Academia Moldovei

Autor: Adrian Păunescu, Membru de onoare al AŞM
– Onorată Academie, Domnilor oameni de cultură şi ştiinţă, Domnule Preşedinte, fraţilor!
Ar trebui să fim liniştiţi, din moment ce, după cum stă scris în Ioan, „La început a fost Cuvântul, şi Cuvântul era la Dumnezeu, şi Dumnezeu era Cuvântul”.
30 august 2010, Chişinău, AŞM
Descarcă

Destinul limbii române într-un spaţiu căzut din istorie

Autor: Ion Ungureanu, Doctor Honoris Causa al AŞM
Nu putem vorbi despre limbă făcând abstracţie de destinul istoric al acestui spaţiu care astăzi se cheamă Republica Moldova, spaţiu, căruia mai înainte i se zicea Basarabia, iar la începuturi era o jumătate din principatul Moldovei – cu sudul, cu gurile Dunării, cu nordul Bucovinei (în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun, al lui Ştefan cel Mare etc.).
31 august 2009, Chişinău, AŞM

Descarcă

Limba română – unitate în diversitate

Autor: Dr.hab. Vasile Pavel
Semnificaţia adoptării legislaţiei lingvistice la 31 august 1989 şi a iniţierii Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română este greu de subapreciat. Limba rusă a strâmtorat sfera de utilizare a românei literare în zonă, în primejdie era şi simţirea de neam.
28 august 2008, Chişinău, AŞM
Descarcă

Limba română, oastea noastră naţională

Autor: Grigore VIERU, membru corespondent al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al AŞM, membru titular post-mortem al AŞM
O tulburătoare parabolă biblică, pe care o desprindem din comoara înţelepciunii regelui Solomon, sună astfel: „…atunci au venit două femei desfrânate la rege şi au stat înaintea lui. Şi a zis una dintre femei: „Rogu-mă, domnul meu, noi trăim într-o casă; şi eu am născut la ea, în casa aceea. A treia zi după ce am născut eu, a născut şi această femeie şi eram împreună şi nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de amândouă.Descarcă

Situaţia glotică după 15 ani de independenţă

Autor: Membru corespondent al AŞM Anatol Ciobanu
A. Preliminarii
În Sfânta Scriptură citim:
1. La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
2. El era la început cu Dumnezeu.

Degradarea vorbirii orale într-un stat, în care funcţionează paralel două limbi oficiale

Autor: Acad. Silviu Berejan
Deşi lingviştii serioşi şi imparţiali din toată lumea, atât cei din Vest, cât şi cei din Est, au recunoscut demult, că realitatea glotică din actuala Republica Moldova a fost dintotdeauna cea românească (indiferent de denumirile ce i s-au dat şi i se mai dau din considerente de ordin politic), continuă să se facă încercări (în fond, din partea nespecialiştilor) de a acredita ideea că vorbirea locală din RM se distinge la nivel de limbă de vorbirea general românească, comună pentru întregul spaţiu est-romanic.
Descarcă

Las vouă moştenire…

Autor: Acad. Nicolae Corlăteanu
După vremea faptelor, a căutărilor şi a efortului creator, vine în viaţa omului o vreme a liniştii, a retrospecţiei şi a spovedaniei: port în sufletul meu experienţa amăruie a peste şaptezeci de ani de muncă ştiinţifică şi pedagogică şi voi să mă adresez – foştilor elevi şi studenţi, celor care cunosc lucrările şi activitatea mea, tineretului studios, tuturor oamenilor de bună credinţă – cu vorbele înţeleptului strămoş Marcus Tullius Cicero: Ego plus quam feci, facere non possum, adică „Mai mult decât am făcut, nDescarcă