Autor: Dr. Aliona Mereuţa, Centrul de Tehnologii Ionizante al AŞM
Aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto… şi lipsa capacităţilor de sterilizare termică impun necesitatea utilizării tehnologiilor ionizante, care sunt pe larg valorificate în alte ţări.
Autor: Roman Chircă, Agenţia de Inovare şi Transfer Tehnologic al AŞM
Procesul de inovare, corelat cu activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, reprezintă fundamentul economiei bazate pe cunoaştere. E un factor-cheie ce asigură dezvoltarea social-economică durabilă a unei ţări. În acest context, dezvoltarea, competitivitatea şi bunăstarea socială depind în mare parte de capacitatea de inovare a statului.
Autor: Drd. Daniela Duca, Institutul Naţional de Cercetări Economice al AŞM
Dezvoltarea economică, indiferent de regimul social-politic, presupune o largă implicare a tehnologiei în toate domeniile de activitate. Efortul propriu şi cooperarea internaţională sunt premise de bază ale unei economii sănătoase, ele însemnând inovare permanent, respectiv transfer tehnologic.
Infrastructura nanotehnologică
Putem afirma cu certitudine că domeniul nanotehnologiilor a fost „prorocit” în anul 1959 de profesorul american Richard Feynman, care în timpul unei lecţii publice a declarat: „Există un spaţiu enorm la nivelul atomilor”. Este de remarcat faptul că această afi rmaţie fusese făcută în perioada când erau lansaţi primii sateliţi artifi ciali ai Terrei, ceea ce semnala începutul explorării unui alt spaţiu enorm – al celui cosmic.
Autor: Dr. Elvira Naval, Institutul de Matematică şi Informatică, AŞM
Teoria modernă acordă o atenţie sporită endogenizării impactului tehnologic în vederea explicării fenomenelor creşterii economice. În conformitate cu modelele de creştere endogenă, formulate de P. Romer [11], inovaţiile tehnologice sunt create în sectoarele de Cercetare-Dezvoltare (C&D) utilizând capitalul uman şi stocul existent de cunoştinţe.
Autor: Dr. Romul-Mircea Mărgineanu, dr. Ana-Maria Blebea-Apostu, dr., prof. univ. Octavian-Gheorghe Duliu, dr. Carmen Varlam, dr. Vasile Pătrașcu
Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin euxinic din lume având o suprafaţă de 423.000 km2, un volum estimat la 547.000 km3 (Murray et al., 1989) şi un bazin hidrografic cu o suprafaţă de aproximativ 1.864.000 km2 (Kholodov, 2006).
Autor: Acad. Andrei Andrieş, memb. cor. Ion Tighineanu, dr. Petru Bogatencov, Igor Cojocaru, Rodica Cujba
Facilitarea cercetărilor inovatoare pe scară largă, prin colaborarea echipelor dispersate ale oamenilor de ştiinţă din Spaţiul European de Cercetare (ERA), deschide calea spre o viziune pe termen lung a unei infrastructuri electronice durabile, transparente şi omniprezente (eInfrastructură), care este deschisă unei game largi de comunităţi ştiinţifice, asigurând dezvoltarea societăţii informaţionale în Europa.
În ianuarie 2009, după prezentarea unui referat invitat la conferinţa internaţională SPIE în San Jose din SUA, am fost întrebat de colegii americani cum reuşim să dezvoltăm nanotehnologiile într-o ţară atât de mică - Republica Moldova. Răspunsul a fost inopinat pentru colegi, purtând şi un accent ironic: „SUA este o ţară mare cu un potenţial enorm, ce asigură dezvoltarea progresului tehnic, chiar şi a megatehnologiilor.
La 1 noiembrie 2011 s-a împlinit un an de la lansarea proiectului european MOLD-ERA cu un consorţiu din şase parteneri, ţara noastră fiind în premieră coordonator de proiect PC7. Proiectul îşi propune drept scop crearea de noi capacităţi în Republica Moldova în domeniul nanotehnologiilor, inclusiv constituirea unei platforme nanotehnologice multidisciplinare la nivel naţional, atragerea în cercetare şi în training-uri a tinerilor, promovarea la scară internaţională a unei imagini favorabile Republicii Moldova în domeniile high-tech.