Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

În lumea contemporană, economiile se confruntă cu o serie de riscuri și amenințări, precum schimbările climatice, crizele financiare, pandemiile și dezastrele naturale.

În secolul al XVI-lea, Țara Moldovei a continuat să fie pentru Polonia o zonă de interes geopolitic sporit în contextul avansării rapide a turcilor în zona Balcanilor.

Apariția Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) în anul 1924 a avut loc într-un  context politic și strategic complex, în principal legat de politica Uniunii Sovietice față de România și teritoriile locuite de români. Moscova sovietică a negat constant dreptul Basarabiei de a reveni în spațiul său firesc românesc, chiar dacă pe parcursul anilor această poziție a comportat anumite nuanțe.

În contextul etapei istorice din anul 1917 și începutul anului 1918 se atestă circumstanțe favorabile, cu vădite tendințe de afirmare a învățământului național în Basarabia.

Modul în care relațiile României cu Aliații occidentali în general și raporturile de securitate ale Bucureștiului cu Londra și Parisul au fost influențate de Pactul Ribbentrop-Molotov și de intrarea URSS în război a fost cercetat de mai mulți istorici, atât din România și din R. Moldova, cât și din Occident, iar aici pot fi menționați Gh. Buzatu, D. Fabian, S. Arhire, D. Funderburk, V.F. Dobrinescu ș.a.

Parte a patrimoniului științific al Republicii Moldova, Fondul personal al academicianului Nicolae Dimo (1873–1959), renumit pedolog, geolog și mineralog, originar din Basarabia, a fost creat în anii 1950, în contextul fondării Arhivei Științifice Centrale a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (actualmente, Secția Arhivă, Restaurare şi patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova), prin contribuția Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”.

Trecerea accelerată a timpului ne apropie cu încredere de aniversarea a 60 de ani a revistei Elektronnaya Obrabotka Materialov (EOM), care, la fel ca Institutul de Fizică Aplicată (IFA), a avut un început excepțional, o continuare și un prezent demn, sperăm într-un viitor de succes.

Studierea limbii, a culturii și a traducerii constituie un pilon fundamental al cercetării umane, având un rol esențial în facilitarea comunicării interumane la nivel mondial.

Capela Corală Doina a fost condusă de-a lungul anilor de personalități remarcabile ale artei corale naționale și de nivel internațional: dirijorii Constantin Pigrov (1930–1939), David Gherșfeld (1940–1944), Moisei Kononenko (1949–1957), Mihail Brezdeniuc (1957–1958), Vladimir Minin (1958–1963), Veronica Garștea (1963–2012), iar din 2013 până în prezent de Ilona Stepan [1, p. 10].

Suita, ca și majoritatea genurilor muzicale, a cunoscut un proces lung de dezvoltare, evoluând în conformitate cu situația socio-culturală și cu mijloacele de realizare artistică.