Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Unul dintre părinţii-fondatori ai Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin (1706-1790), menţiona, în cunoştinţă de cauză şi influenţat de realităţile perioadei în care activa: „Constituţia doar dă oamenilor dreptul la fericire. Trebuie însă să o găseşti singur”.

Este binecunoscut faptul că Universitatea „Alecu Russo” şi Biblioteca Ştiinţifi că din Bălţi reprezintă centrul didactic, ştiinţific şi cultural al părţii nordice a Republicii Moldova. Acesta ne bucură frecvent cu realizări excepţionale, printre ele numărându-se şi volumul consacrat operei literare a bălţeanului Dimitrie Balica.

În anul 2013, sub sigla Universităţii de Stat din Moldova, a fost publicat un impresionant şi util volum de documente, ce adună într-un corp comun 528 de piese care reflectă relaţiile externe ale Ţării Moldovei de la prima amintire documentară a acesteia în sursele istorice şi până la unirea cu Ţara Românească, eveniment realizat în ianuarie 1859.

Lucrarea, după cum anunţă în primele rânduri ale volumului academicianul Andrei Eşanu, „… se doreşte a fi o ediţie pregătită către aniversarea a 65-cea de la naşterea autorului şi cuprinde un şir de studii elaborate de-a lungul anilor fie direct în
română şi rusă, fie traduse în limbile engleză şi franceză”.

Sub egida Institutului Patrimoniului Cultural şi al Institutului de Chimie ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a apărut la Editura Etnologică lucrarea Cromatica tradiţională românească, cu subtitlul Terminologia, modalităţile de dobândire şi funcţionalitate a coloranţilor naturali în spaţiul carpatodanubiano-pontic, elaborată de cercetătorii ştiinţifici conferenţiari, Zina şi Valentin Şofransky, care de decenii îşi desfăşoară activitatea în instituţiile academice menţionate mai sus.

Lucrarea Гагаузская народная волшебная сказка (Povestea fantastică populară găgăuză) (Санкт-Петербург: Издательство Русской христианской гуманитарной академии, 2013. 206 с.) de Vitalie Sîrf este un studiu monografic al unui compartiment important de creaţii folclorice în proză a găgăuzilor realizat în premieră în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM.

Recent la Editura „Bibliotheca” din Târgovişte, în Colecţia Critică şi istorie literară, a văzut lumina tiparului cartea Lingvistică şi civilizaţie, semnată de cunoscutul şi apreciatul lingvist român, doctorul habilitat în fi lologie Vasile Bahnaru.

Deşi problema receptării moştenirii ştiinţifice şi cărturăreşti a lui Dimitrie Cantemir în cultura europeană se afl ă de mai multă vreme în atenţia cercetătorilor, înregistrându-se destule realizări în această privinţă, mai rămân totuşi în afara atenţiei anumite aspecte ale subiectului enunţat.
Nu mai puţin adevărat este faptul că în împrejurări cunoscute marea majoritate a scrierilor celebrului nostru înaintaş s-au pomenit în arhive, biblioteci şi colecţii din străinătate.

Primul volum al documentelor de Elena şi Gheorghe Negru, cercetătorii ştiinţifici ai Institutului de Istorie al AŞM, constituie o contribuţie valoroasă la studierea complexă a istoriei recente şi „un pas important în direcţia eliberării de prejudecăţile şi reflexele trecutului”.

Cele şase volume ale memoriilor primului preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, intitulate sugestiv Labirintul Destinului, cuprind în total 4426 de pagini. La scrierea lor autorul a muncit în jur de zece ani, inclusiv în arhivele principalelor instituţii ale statului. Textul este însoţit de 516 fotografii, majoritatea constituind documente ale timpului care se referă la activitatea şi viaţa primului preşedinte al ţării.