Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Alcătuit, tradițional, din 14 versuri repartizate în două catrene cu rimă îmbrățișată și două terține cu rimă liberă, fiecare vers având câte 10, 11 sau 12 silabe, sonetul (fr. sonnet, it. sonetto), ca specie cu formă fixă, a supraviețuit de-a lungul timpului, numeroși autori preferându-l până în prezent altor specii.

Gestionarea datelor de cercetare ca domeniu de studiu ştiinţific este în continuă evoluţie.

Zenaida Pally, cântăreaţă de operă, născută la 10 iunie 1919 la Soroca, a învățat concomitent la Academia de Arte Frumoase, secţia pictură, şi la Academia de Comerţ din Bucureşti.

La graniţele dintre milenii şi-a făcut apariţia un nume nou și original pe simezele artelor plastice contemporane de la noi – Eudochia Robu, ale cărei pânze, odată expuse la Saloanele Moldovei, s-au făcut imediat remarcate de public și experții în materie.

Monografia Time-reversal Symmetry – Seven Time-Revrsal Operators in Spin Containing Systems, apărută în anul 2018 la Editura „Springer”, Secția Springer Tracts in Modern Physics, Vol. 281, și semnată de Ion I. Geru, membru corespondent al Academiei de

În mireasma îmbătătoare a teiului înflorit s-a născut, pe 25 iunie 1939, o distinsă personalitate a neamului – prima femeie academician din Republica Moldova, Tatiana Constantinov, care şi-a consacrat întreaga viaţă activităţii ştiinţifice, fiind pilonul menţinerii, dezvoltării şi modernizării geografiei ca ştiinţă.

Plantele-parazite, inclusiv cele cu flori (antofite), devin o constrângere severă pentru agricultura modernă.

Au trecut peste 200 de ani de la introducerea florii-soarelui în agricultura mondială şi circa 150 de ani de când această plantă, cunoscută pentru larga sa utilizare alimentară, se cultivă în Republica Moldova.

Cartea etnografului. Colecții muzeale, obiceiuri și tradiții populare, semnată de etnograful și muzeograful Maria Ciocanu, este o lucrare în care sunt supuse analizei realități, manifestări și practici culturale specifice colectivității românești de la est de Prut.

În contextul culturii naţionale arta basarabeană a ocupat totdeauna un loc aparte.