Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 3 (58) 2020

Filologie

Afixoidarea: fenomen terminologic in vivo

Autor: Eugenia Mincu
Aspectul capital al limbii este că ea, limba, comportă anumite diviziuni, anumite unităţi care se pretează delimitărilor [1, p. 113]. Infiltrate în lexiconul general, elementele terminologice de origine greco-latină se cer categorisite la un anumit tip de formare internă a cuvintelor: derivare, compunere, conversiune.

Derivate verbale de la antroponime

Autor: Viorica Răileanu
În limbă, pentru a stabili un anumit echilibru, unele categorii de cuvinte apar, altele dispar. De la nume proprii (antroponime, toponime, oiconime etc.) se pot crea elemente lexicale noi, care dobândesc valențele gramaticale atât ale substantivului comun, cât și ale adjectivului sau verbului [1].

Arta romanescă a lui Paul Goma: grotescul rabelaisian, răzvrătirea avangardistă și ludicul postmodernist

Autor: Aliona Grati
Specificul artei lui Paul Goma constă în complexitatea firească cu care scriitorul a topit în creuzetul romanescului tradițiile romanului european, folclorul basarabean, calitatea de martor al istoriei și a ceea ce va face obiectul analizei acestui articol – împletirea dialogică a esteticilor renascentistă, avangardistă și postmodernistă.

Istorie şi arheologie

De la sărbătoarea nașterii domnului la sărbătoarea „anul nou” – deconstrucții ale obiceiurilor de iarnă reflectate în presa din

Autor: Mariana Rusu
În cultura și spiritualitatea poporului nostru, iarna, cu întregul ei ciclu de sărbători și tradiții, prin amploarea, varietatea și semnificația obiceiurilor, este cea mai relevantă perioadă de manifestări populare și tradiționale care încep în Postul Crăciunului, la 28 noiembrie (stil vechi), și se încheie cu Sfântul Ion, la 21 ianuarie.

Studiul artelor şi culturologie

Stilistica și limbajul poetic stănescian ca sursă de inspirație în muzica contemporană românească de factură academică

Autor: Pavel Gamurari
În căutarea punctelor de intersecție primordiale dintre poetica stănesciană și expresiile sonore ale acesteia, este necesară determinarea „punctului esențial”, reprezentat, în opinia noastră, de însăși viziunea poetului asupra cuvântului și a sunetului.

Cvartetele lui Boris Dubosarschi în contextul evoluției genului de cvartet

Autor: Alexandru Ureche
Cvartetul de coarde, ca gen muzical, cu siguranță poate fi supranumit „un laborator de creaţie” pentru orice compozitor care își propune sa atingă un nivel înalt al tehnicii componistice.

Particularitățile interpretării rolului santuzzei din opera Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni în contextul teatrului liric

Autor: Tatiana Busuioc
Asistăm în prezent la un proces intens de metamorfoze în domeniul operei, care se manifestă în sfera regizoral-scenică și interpretativă a multor montări pe scenele lumii. În acest context, studii importante au fost consacrate relației muzica de operă – acțiunea scenică în general [1].

Proprietăți morfologico-sintactice de orchestrare a imaginii în creația lui Dumitru Bolboceanu

Autor: Constantin Spînu
Creația plasticianului Dumitru Bolboceanu înscrie în palmaresul picturii de șevalet din Republica Moldova o filă originală grație particularităților distincte de orchestrare plastică a imaginii, stilului artistic inconfundabil și proprietăților semantice polivalente.

Noutăţi editoriale

Epoca Eminescu (sau o lecție pe care noi, generațiile de după război, n-am trecut-o la școală)

Autor: Andrei Strambeanu
O realizare de zile mari este apariția în premieră, pe întreg spațiul românesc, a mult așteptatei cărți Epoca Eminescu de Titu Maiorescu, coordonator al ediției și autor al cuvântului introductiv acad. Mihai Cimpoi.

Biografii abordate prin ideatica medicinei legale

Autor: Ion Valer Xenofontov
Partea invizibilă a istoriei, cea de după culise, cu rolul ei esențial în mișcarea faptelor și evenimentelor
istorice, constituie una dintre preocupările majore ale profesorului universitar Gheorghe Baciu.
Ediţie întreagă e AICI