Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 1-2 (9), 2008

Realizări şi obiective

Sporirea contribuţiei comunităţii ştiinţifice la dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere

Autor: Acad. Gheorghe DUCA, preşedintele AŞM
Constatarea pertinentă a faptului că situaţia deplorabilă în care se afla la începutul anului 2004 Academia de Ştiinţe a Moldovei, ştiinţa în general, ţine ireversibil de domeniul istoriei, trezeşte sentimente de o deosebită satisfacţie sufletească.

Istorie

”Divanul...” lui Dimitrie Cantemir în limbile arabă şi engleză

Autor: Acad.Andrei Eşanu
Încă din timpul vieţii, dar mai ales după trecerea sa în lumea celor drepţi, opera lui Dimitrie Cantemir a căpătat o largă răspândire prin copii manuscrise şi ediţii în întreaga Europă. Un pas decisiv în această privinţă l-a avut efortul fi ului său, Antioh Cantemir care, plecând în misiunea sa diplomatică la Londra în 1732, a luat cu sine mai multe dintre scrierile tatălui său rămase până la acea dată în manuscrise olografe sau copii ale unor secretari ai săi

Un nou pas în promovarea heraldicii academice: simbolurile Institutului Patrimoniului Cultural

Autor: Dr.Silviu Andrieş-Tabac
În conformitate cu dispoziţia Preşedintelui A.Ş.M. nr 01-194 din 29 iunie 2007 „Cu privire la elaborarea şi utilizarea simbolurilor instituţiilor din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei”, institutele academice au demarat procesul de elaborare a stemelor şi drapelelor proprii. Acest proces este nou pentru Republica Moldova şi A.Ş.M. este prima corporaţie din ţara noastră care încearcă să rezolve problema dotării cu steme şi drapele a instituţiilor subordonate per ansamblu.

Filologie

Româna literară în Republica Moldova: istorie şi actualitate

Autor: Acad.Nicolae Corlăteanu
Ori de câte ori mă afl u în situaţia de a vorbi într-un mediu rural sau al unor oameni mai puţin versaţi în problemele lingvistice, obişnuiesc să-mi încep cuvântul cu adresarea: „Oameni buni”, pe care am auzit-o şi am practicat-o mereu în convorbirile nu numai cu sătenii mei caracuieni, ci şi cu alţi locuitori în timpul investigaţiilor dialectologice şi folclorice realizate pe teritoriul republicii noastre şi al Bucovinei. În continuare le spuneam ce aveam de spus în moldoveneşte, aşa cum eram deprins a vorbi de la mama, tata, fraţii şi surorile mele, de la toţi consătenii şi concetăţenii mei. Şi totdeauna m-au priceput, şi am ajuns la bună înţelegere.

Geologie şi seismologie

E posibilă oare astăzi predicţia unui cutremur de pământ puternic?

Autor: Acad. Anatol Drumea, Dr.hab. Vasile Alcaz
Teritoriul Republicii Moldova este supus pericolului seismic de un grad foarte ridicat. Pe anumite sectoare intensitatea seismică poate atinge valoarea de 9 grade (scara MSK–64), fapt ce poate avea consecinţe grave pentru localităţile respective. Experienţa ultimelor cutremure de mare intensitate a demonstrat, că şi în condiţii relativ stabile seismele puternice pot aduce daune considerabile activităţii economice şi sociale a republicii. Cutremurul din 30 august 1986, de exemplu, care nu a atins o intensitate maximală posibilă, s-a soldat cu 2 morţi, 561 răniţi, 1169 clădiri dărâmate complet şi peste 7000 serios deteriorate. Numai daunele directe au constituit circa 700 mln dolari SUA.

Etnografie şi etnologie

Particularităţile creării Muzeului Satului în Republica Moldova

Autor: Mihail Ursu, director general, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Fondarea muzeelor etnografi ce în aer liber a fost una dintre cele mai importante realizări ale muzeologiei secolului al XIX-lea. Acest fenomen s-a produs din necesitatea de a păstra vestigiile, ce reprezentau modul tradiţional de viaţă şi cultura populară a diferitelor popoare, supuse modifi cării de procesul de industrializare şi urbanizare a societăţii
Ediţie întreagă e AICI