Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Intenţia de a reforma sistemul educaţional şi de cercetare, declarată de participanţii la actuala conferinţă, este una ambiţioasă şi salutară. Ea presupune în egală măsură consolidarea impactului programelor de cercetare şi dezvoltarea politicilor direcţionate în domeniul cooperării internaţionale.

Scopul acestui articol este de a prezenta o versiune actualizată a unei viziuni propuse şi dezvoltate în lucrări anterioare (Filip, 1996a,b) asupra posibilităţii de interacţiune a unor factori diverşi (guvernamentali, instituţii culturale, populaţie, organizaţii cu scop lucrativ, învăţământ şi cercetare) în scopul prezervării şi valorifi cării în interesul ţării, al cetăţeanului şi al agenţilor economici (tradiţionali sau noi) a patrimoniului cultural naţional

Cinstită asistentă! Anul 2008 este declarat de către Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova Anul Ion Druţă – Ion Druţă, Scriitor al Poporului, Ion Druţă, academician a două academii naţionale, Ion Druţă, scriitorul preferat al tuturor cititorilor de la noi – de la plugar până la academician, de la vlădică până la opincă, cum se zice

Semnifi caţia adoptării legislaţiei lingvistice la 31 august 1989 şi a iniţierii Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română este greu de subapreciat. Limba rusă a strâmtorat sfera de utilizare a românei literare în zonă, în primejdie era şi simţirea de neam. Regimul sovietic a cultivat în mod conştient dezbinarea, ura împotriva a tot ce e românesc, proces început în Basarabia încă în timpul Rusiei ţariste.

La editura Ştiinţa din Chişinău în prestigioasa serie Academica a văzut lumina tiparului volumul întitulat Dinastia Cantemireştilor (secolele XVIIXVIII), elaborat de un valoros colectiv de cercetători din Republica Moldova şi România, sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei, avându-l în calitate de coordonator şi redactor ştiinţifi c pe istoricul Andrei Eşanu.

Este imposibil să prezinţi, fi reşte, într-un articol mărginit în spaţiu, problemele ce vizează undele milimetrice sau, cum li se mai spune, undele de frecvenţă extrem de înaltă, utilizarea lor în interacţiune cu mediile biologice în general şi aplicarea în cercetarea şi practica medicală modernă 

Istoric cu o viziune clară asupra trecutului şi viitorului Europei, viziune împrospătată ciclic de un bagaj imens de informaţii şi de una dintre cele mai surprinzătoare memorii care i-au fost date omului să aibă, Nicolae Iorga ştia prea bine câte suferinţe poate produce în viaţa popoarelor balcanice imaginea negativă şi deseori superfi cială a acestora în restul continentului şi nu numai.
Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a născut, s-a legănat şi s-a copt „copilul” care, cu timpul, a devenit Bătrânul Continent, iar pe balcanici ca băştinaşi autentici ai săi.

Imnul, Drapelul, Stema, Sigiliul şi Moneda naţională sunt însemnele simbolice distinctive şi atributele indispensabile ale suveranităţii şi independenţei statale şi sunt ocrotite prin lege, aşa cum prevede Constituţia Republicii Moldova: Titlul I, art. 12, alineatele (1) şi (5). De la elaborarea şi adoptarea acestora se vor împlini în curând două decenii.Pentru că trăim într-o societate fărâmiţată, compusă din grupuri cu interese antagoniste, bântuită de o mulţime de probleme, elaborarea şi adoptarea simbolurilor statale s-a efectuat în condiţii deosebit de complicate, marcate de dispute înverşunate şi confruntări crâncene.