Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 2 (13), 2009

Studiul artelor şi culturologie

Teatrul şi credinţa

Autor: Ion Ungureanu, Doctor Honoris Causa al AŞM
Să ne întrebăm: ce înseamnă acest cuvânt – „teatru”, cu care ne-am obişnuit atât de mult, încât îl folosim la tot pasul, fără a mai pătrunde sensul lui profund? După dicţionar, „teatrul” este arta spectacolului scenic, reprezentare dramatică, literatură dramatică. În esenţa ei, sper să ne convingem, este poate cea mai miraculoasă artă, creată de geniul omenesc.

Istorie

Formarea statului medieval ţara moldovei: contribuţii istoriografice

Autor: Membru corespondent al AŞM Demir Dragnev
Apariţia statelor medievale este un eveniment de răscruce în istoria universală. Statul a dirijat dezvoltarea de mai departe a vieţii politice, sociale, economice şi culturale pe teritoriul care l-a controlat, a organizat sistemul lui de apărare, a stabilit relaţii cu alte ţări. Formarea statului medieval în general şi, implicit, a celui moldovenesc, este rezultatul unui proces de unificare a formaţiunilor prestatale preexistente pe măsura dezvoltării societăţii din punct de vedere social-economic şi politic.

Conştiinţă istorică, identitate de stat şi identitate etnoculturală în Republica Moldova (Reînnodarea firului istoriei)

Autor: Dr. Gheorghe Cojocaru
În  epoca actuală a globalizării o societate care nu se îngrijeşte de memoria trecutului, nu-şi cultivă conştiinţa istorică  cu asiduitate, onestitate intelectuală, spirit critic care nu consideră libertatea de expresie drept o condiţie esenţială a dezvoltării sale are puţine şanse să facă faţă dinamicii contextului cultural mondial şi să se afirme în întreaga ei plenitudine şi diversitate. Pentru evoluţiile culturale mondiale aceasta va fi o pierdere insesizabilă, însă pentru societatea respectivă o asemenea abordare se va solda inevitabil cu consecinţe grave pentru coeziunea ei internă, potenţialul ei creator şi capabilitatea de integrare în lumea modernă.

Ştiinţe medicale

Medicina alternativă – integrarea cu medicina ştiinţifică

Autor: Acad. Victor Lacusta
Medicina în Republica Moldova, ca şi în alte ţări europene, se bazează pe principii ştiinţifice. Însă aspectul ştiinţific nu exclude posibilitatea de a îmbogăţi medicina modernă cu date acumulate în baza experienţei empirice a poporului nostru şi a sistemelor medicale Orientale de medicină alternativă, în special din China, Tibet şi India. Acestea din urmă au o istorie multimilenară de perfecţionare continuă a metodelor de tratament.

Ştiinţe biologice

Ultimul mamut. Adevărul ştiinţific despre recenta descoperire paleontologică din Valea Morilor

Autor: Dr.hab. Anatolie David, profesor cercetător, Om Emerit în ştiinţă; Teodor Obadă, cercetător ştiinţific, Institutul de Zoologie, AŞM
În timpul lucrărilor de curăţare  şi adâncire a fundului lacului din Valea Morilor din Chişinău excavatoriştii au descoperit mai multe oase mari, fosilizate, de culoare cafenie, înşirate pe o suprafaţă de câteva zeci de metri, ale unui animal
preistoric.

Filologie

Consideraţii privind locul semanticii în sintaxă

Autor: Membru corespondent al AŞM, Anatol Ciobanu, profesor USM
Principala misiune a limbii (naturale) este cea comunicativă, de transmitere a gândurilor şi sentimentelor ce îl asaltează pe vorbitor în anumite circumstanţe. Cele menţionate se pot realiza numai atunci, când semnele limbii sunt impregnate de substanţă materială, de semantică adecvată, fiind, în acelaşi timp, ordonate, direcţionate de un strict mecanism relaţional.

Observaţii privind cultura populară a românilor de la est de Nistru, de Bug, din Nordul Caucazului

Autor: Dr. hab. Nicolae Băieşu
Mai întâi, câteva informaţii, foarte pe scurt, despre istoria românilor/moldovenilor din zonele respective.
Cunoscutul savant Alexandru Boldur scria, cu multă competenţă: „Noi suntem prezenţi acolo [în Transnistria] permanent prin strămoşii noştri: în perioada veche (sec. VII î. de Hr. – jum. sec. XII d. Hr.) vedem stabiliţi acolo pe geţi şi daci, în perioada medie (jum. sec. XII d.Hr. – jum. sec. XVI) pe bolohoveni, predecesori ai românilor, şi în perioada nouă (jum.sec.XVI – sec.XX) pe numeroşii moldoveni, care se trăgeau din foştii bolohoneni sau au apărut în urma emigrărilor din Moldova, Muntenia”.
Ediţie întreagă e AICI