Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Să ne întrebăm: ce înseamnă acest cuvânt – „teatru”, cu care ne-am obişnuit atât de mult, încât îl folosim la tot pasul, fără a mai pătrunde sensul lui profund? După dicţionar, „teatrul” este arta spectacolului scenic, reprezentare dramatică, literatură dramatică. În esenţa ei, sper să ne convingem, este poate cea mai miraculoasă artă, creată de geniul omenesc.

Apariţia statelor medievale este un eveniment de răscruce în istoria universală. Statul a dirijat dezvoltarea de mai departe a vieţii politice, sociale, economice şi culturale pe teritoriul care l-a controlat, a organizat sistemul lui de apărare, a stabilit relaţii cu alte ţări. Formarea statului medieval în general şi, implicit, a celui moldovenesc, este rezultatul unui proces de unificare a formaţiunilor prestatale preexistente pe măsura dezvoltării societăţii din punct de vedere social-economic şi politic.

În  epoca actuală a globalizării o societate care nu se îngrijeşte de memoria trecutului, nu-şi cultivă conştiinţa istorică  cu asiduitate, onestitate intelectuală, spirit critic care nu consideră libertatea de expresie drept o condiţie esenţială a dezvoltării sale are puţine şanse să facă faţă dinamicii contextului cultural mondial şi să se afirme în întreaga ei plenitudine şi diversitate. Pentru evoluţiile culturale mondiale aceasta va fi o pierdere insesizabilă, însă pentru societatea respectivă o asemenea abordare se va solda inevitabil cu consecinţe grave pentru coeziunea ei internă, potenţialul ei creator şi capabilitatea de integrare în lumea modernă.

Medicina în Republica Moldova, ca şi în alte ţări europene, se bazează pe principii ştiinţifice. Însă aspectul ştiinţific nu exclude posibilitatea de a îmbogăţi medicina modernă cu date acumulate în baza experienţei empirice a poporului nostru şi a sistemelor medicale Orientale de medicină alternativă, în special din China, Tibet şi India. Acestea din urmă au o istorie multimilenară de perfecţionare continuă a metodelor de tratament.

În timpul lucrărilor de curăţare  şi adâncire a fundului lacului din Valea Morilor din Chişinău excavatoriştii au descoperit mai multe oase mari, fosilizate, de culoare cafenie, înşirate pe o suprafaţă de câteva zeci de metri, ale unui animal
preistoric.

Principala misiune a limbii (naturale) este cea comunicativă, de transmitere a gândurilor şi sentimentelor ce îl asaltează pe vorbitor în anumite circumstanţe. Cele menţionate se pot realiza numai atunci, când semnele limbii sunt impregnate de substanţă materială, de semantică adecvată, fiind, în acelaşi timp, ordonate, direcţionate de un strict mecanism relaţional.

Mai întâi, câteva informaţii, foarte pe scurt, despre istoria românilor/moldovenilor din zonele respective.
Cunoscutul savant Alexandru Boldur scria, cu multă competenţă: „Noi suntem prezenţi acolo [în Transnistria] permanent prin strămoşii noştri: în perioada veche (sec. VII î. de Hr. – jum. sec. XII d. Hr.) vedem stabiliţi acolo pe geţi şi daci, în perioada medie (jum. sec. XII d.Hr. – jum. sec. XVI) pe bolohoveni, predecesori ai românilor, şi în perioada nouă (jum.sec.XVI – sec.XX) pe numeroşii moldoveni, care se trăgeau din foştii bolohoneni sau au apărut în urma emigrărilor din Moldova, Muntenia”.