Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

La aniversarea a 80-a a scriitorului Ion Druţă, în toamna lui 2008, Dumitru Matcovschi avea la dânsul două volume pe care mi le-a dăruit: unul de poezie, altul de teatru: Neamul Cain (Editura Ştiinţa, Chişinău, 2008) şi Teatru (Editura Prometeu, Chişinău, 2004).Dedicaţia de pe volumul de versuri sună aşa: „Vă rog, domnule Codreanu, citiţi aceste poeme, cu mintea moldoveanului cea de pe urmă le-am adunat într-un volum, D. Matcovschi”. Le-am citit şi eu tot cu mintea moldoveanului cea de pe urmă, adică la aproape un an de la primirea darului.

Nu putem vorbi despre limbă făcând abstracţie de destinul istoric al acestui spaţiu care astăzi se cheamă Republica Moldova, spaţiu, căruia mai înainte i se zicea Basarabia, iar la începuturi era o jumătate din principatul Moldovei – cu sudul, cu gurile Dunării, cu nordul Bucovinei (în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun, al lui Ştefan cel Mare etc.).Moldova era atunci „poarta creştinătăţii”, iar Ştefan cel Mare – „Atletul lui Hristos”.

Pentru Marii Poeţi, ironia sorţii le pregăteşte adeseori Metafore dintre cele mai surprinzătoare, dar şi mai greu descifrabile/dezlegabile din Fuiorul subtil al necruţătoarelor Parce. Atât de încâlcit li se deapănă Fuiorul destinului, că trebuie să li se stingă lumina ochilor pentru a li se aprinde, peste ani, adevărata proiecţie cosmică a menirii lor de aştri cereşti…
Lumina ochilor poetului Grigore Vieru (n. 14.02.1935) s-a stins anul acesta într-un miez de ianuarie după un tragic accident rutier, ce a avut loc chiar în noaptea, ce a succedat zilei de naştere a lui Mihail Eminescu, nemuritorului şi nealinatului Luceafăr al poeziei şi limbii noastre româneşti.

Peisajul ştiinţific modern este, în mare parte, rezultatul acţiunii proceselor de globalizare. Participarea în lanţurile de producţie globală este determinată nu doar de capacitatea de a asigura costuri reduse de producţie, dar şi de standardele internaţionale de calitate, de sistemele informaţionale şi de transport. Trecerea la economia bazată pe cunoaştere a contribuit la înţelegerea faptului că investiţiile în cercetare-dezvoltare constituie baza inovaţiilor şi a progresului tehnologic, precum şi la luarea unor măsuri de sporire a capacităţilor ştiinţifice.

- Dle academician, cum evaluaţi situaţia ştiinţei în spaţiul postsovietic?
- Slavă Domnului, ştiinţa şi-a găsit o continuitate. Cu toate acestea, ne-am dori o dezvoltare mai efi cientă. Difi cultăţile pe care le parcurg aceste state au un impact negativ asupra ştiinţei, de aceea condiţia ştiinţei astăzi nici pe departe nu ne satisface.

„Mâna invizibilă” – la originea crizelor economice
Taina crizelor economice poate fi descoperită doar renunţând la interpretările „pur ştiinţifi ce” şi strict materialiste ale activităţii economice. Abordarea noastră, oarecum „idealistă”, corespunde întru totul noilor tendinţe în dezvoltarea ştiinţei mondiale. Astfel, cu câţiva ani în urmă savanţii-economişti de la Universitatea Harvard, SUA, concomitent cu colegii lor de la Şcoala Europeană de Business (INSEAD) din Paris au ajuns la concluzia că în secolul al XXI-lea cele mai efi ciente instrumente ce vor asigura succesul în business vor fi meditaţia şi intuiţia.

În urmă cu patru decenii, când se punea problema dezvoltării cercetării ştiinţifi ce în Göteborg (al doilea oraş ca mărime din Suedia), se putea auzi replica „La ce bun, doar avem marile şantiere navale?” Acest episod a fost relatat de către prof. Lars Nordeström de la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Göteborg cu ocazia conferinţei intitulate „Către societatea bazată pe cunoaştere. Experienţa ţărilor scandinave”, desfăşurată la Göteborg, în perioada 14-15 noiembrie 2005.

În iulie-august 2008, teritoriul Republicii Moldova a fost afectat de inundaţii pe râurile Nistru şi Prut. Aceste inundaţii au avut un caracter excepţional şi un impact socio-economic catastrofal, constând în distrugerea infrastructurii, a terenurilor arabile, degradarea mediului ambiant. Conform bilanţului oficialităţilor din Republica Moldova, în vara anului 2008 au fost afectate 22 de raioane din lunca râurilor Nistru şi Prut, 1183 de case au fost inundate, 7851 de persoane evacuate.

Sinteza preliminară a genomului nou al viţei de vie a fost iniţiată în mod cert în SUA de A.P.Wylie care pentru prima dată a obţinut hibrizi distanţi dintre specia de cultură Vitis vinifera L. (2n=38, subgenul Euvitis) şi specia spontană americană – V.rotundifolia Michx.(2n=40, subgenul Muscadinia). Tot în SUA, prin retroîncrucişările hibrizilor de F1 (N.C.-6-15, N.C.6-16) cu soiuri europene şi locale, cercetătorul R.T.Dunstan [5-6] a creat hibrizii de F2, aşa numiţii DRX-şi: DRX-58-5, DRX-55 şi al.

În paralel cu alte aspecte, de o atenţie deosebită în cercetarea vieţii şi activităţii diferitor reprezentanţi ai neamului Cantemireştilor s-a bucurat şi iconografia acestora. Problema în cauză a acumulat o interesantă bibliografie în plan european care, de altfel, cuprinde şi un bogat material ilustrativ. Informaţii sporadice privind portretistica Cantemireştilor conţin şi diverse lucrări apărute în ultima vreme.