Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

La 5 martie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind instituirea medaliei jubiliare Crucea Comemorativă. Războiul al Doilea Mondial, care a fost promulgată de Preşedintele interimar al Republicii Mihai Ghimpu la 16 martie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 37-38, 19 martie, p. 7-8, art. 87 şi 88).

Până la formularea unei poziţii oficiale de respingere a atrocităţilor totalitare comuniste, primii care au condamnat dictatura bolşevică de pe malurile Nistrului au fost cei care au trecut prin ororile războiului civil din Rusia lui Lenin, care au cunoscut epoca colectivizării staliniste şi foametea din anii 1932-1933 din Ucraina Sovietică, care au căzut sub ghilotina ”troicilor” NKVD în anii 1937-1938, care au luat calea exodului la 28 iunie 1940 sau au fost smulşi în plină noapte de la vatra strămoşească şi trimişi cu bou-vagonul în Siberia, care au pierit în cumpliţii ani de foamete postbelică sau au fost din nou deportaţi dincolo de Ural în anii 1949-1951.

1. Metodologia de calcul al mandatelor parlamentare
Exceptând toate fazele campaniei electorale, ne vom referi doar la sistemul de atribuire a mandatelor prin intermediul cărora ia naştere echipa parlamentară. Art.87 din Codul electoral stabileşte că numărul de mandate obţinut de concurenţii electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, cu excepţia candidaţilor independenţi, la 1,2,3,…etc. până la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilite pentru Parlament; din rezultatele tuturor împărţirilor… se iau în descreştere atâtea numere, câte mandate urmează să fie distribuite.

Relaţiile internaţionale contemporane înregistrează, sub impactul globalizării, un proces de redimensionare, care are drept consecinţă înlăturarea monopolului statului asupra politicii externe. Un şir întreg de actori nestatali influenţează imaginea unei ţări în exterior, iar tehnologiile informaţionale le oferă acestora multiple mecanisme de comunicare.

1. În societatea informaţională, dicţionarul în format electronic – dicţionar ce poate fi folosit online, a devenit o sursă de informare extrem de utilă. Industria computerizată a dicţionarelor şi a altor resurse lexicografice a luat o amploare greu de imaginat cu câteva decenii în urmă. Milioane de utilizatori (programatori, traducători, lingvişti etc.) „stau cu mâna pe pulsul mouse-ului” în căutare de informaţie necesară comunicării, perfecţionării, exactităţii.

1. Argument. Limbajul Internetului şi impactul acestuia asupra gândirii moderne constituie o problematică extrem de dificilă. În virtutea meseriei de filolog, dar şi îndemnată de o dorinţă fi rească de a ţine pasul cât de cât cu noile tehnologii informaţionale, ne-am pus în permanenţă întrebarea: ce schimbări “suferă” limbajul utilizat de această tehnologie-maşinărie-industrie uriaşă, ce se întâmplă, de fapt, cu unealta de bază a acestei cândva utopii, astăzi realităţi, fără de care nici ştiinţa, nici cultura, nici comunicarea nu mai pot fi concepute? În cele ce urmează ne vom referi, bineînţeles, la limba română, iar şi mai exact, la unele particularităţi ale textelor lansate în spaţiul virtual de către internauţi (utilizatorii de Internet).

0. La solicitarea Consiliului Ştiinţific al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 şi în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la â şi sunt în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor, a formei sunt (suntem, sunteţi) şi la normele ortografice cuprinse în Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM, ediţia a II-a, Bucureşti, 2005).

Introducere
Agricultura modernă este bazată pe folosirea inputurilor din exterior în formă de surse energetice nerenovabile şi derivatele lor (îngrăşăminte minerale, pesticide etc.) pentru obţinerea producţiei de culturi agricole. Unul din cele mai costisitoare elemente chimice este azotul folosit preponderent în formă de azotat de amoniu, la a cărui fabricare, potrivit procesului Haber-Bosch, se consumă cantităţi enorme de energie nerenovabilă. Pentru producerea unui kilogram de azotat de amoniu se consumă 14700 kkal de energie din surse energetice naturale nerenovabile.

În viaţa de toate zilele, omul încă în faza dezvoltării sale preistorice (până la apariţia primelor documente scrise) folosea frecvent şi intens sursele vegetale naturale – produse ale diferitelor ierburi, arbuşti şi arbori pe care le denumea diferenţiat printr-un cuvânt sau grup de cuvinte cu semnifi caţie nomenclatorică. Deja la etapa colectării primitive a plantelor şi vânatului, diferite triburi şi popoare dispuneau, probabil, de un bagaj destul de bogat de nume de plante spontane cu valori apreciabile alimentare, medicinale etc.

Lumea este semănată în dezordine cu forme ordonate.
Paul Valéry
Monumentele celebre ale arhitecturii universale antice şi medievale impresionează prin grandoarea dimensiunilor şi prin aspectul armonios. Problemele cu care se confruntau constructorii la edificarea clădirilor erau diverse, dintre cele mai importante fiind două: de ordin tehnic (asigurarea durabilităţii şi echilibrului static al structurii portante) şi de ordin artistic. Ambele exigenţe erau soluţionate perfect, mărturie fi ind supravieţuirea edifi ciilor de-a lungul secolelor şi capacitatea lor de a sensibiliza vizual coardele sufl eteşti până acum.