Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Subiectul prelegerii mele este criza financiară globală şi consecinţele acesteia. În primul rând, aş vrea să explic de ce numim această criză globală. Pentru că a început în vest, în SUA, iar deocamdată economia SUA este cea mai mare în lume şi în cazul în care în SUA intervine o criză, consecinţele acesteia se resimt în toată lumea.

În prezent, economia Republicii Moldova, alături de multe alte economii, se află într-o fază de recuperare ca urmare a efectelor nefaste ale recentei crize financiare şi economice, declanşate la nivel mondial. Pe primele nouă luni ale anului curent, produsul intern brut al ţării a crescut în termeni reali cu 5,6%.

Sistemul de cercetare şi inovare din Republica Moldova a cunoscut două etape distincte de dezvoltare:
• 1990 – 2004, etapă caracterizată prin excluderea sferei de cercetare din rândul priorităţilor naţionale de dezvoltare, subfinanţarea instituţiilor de cercetare şi ineficienţa utilizării acestor resurse, exodul cercetătorilor (brain drain şi brain lost), lipsa unui sistem instituţional eficient de gestionare a sferei de cercetare, modifi cări frecvente ale cadrului normativ în domeniu.
• 2004 – prezent, perioadă în care a fost adoptat Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, ...

1. Cadrul juridic privind fondul arhivistic în Republica Moldova
Odată cu începutul destrămării URSS la sfârşitul anilor ‘80 al secolului trecut şi mişcările energice ale republicilor unionale spre independenţă, RSS Moldovenească, deopotrivă cu multe alte probleme de ordin juridic, social, economic, financiar etc., care trebuiau soluţionate, urma să rezolve una prioritară, de o importanţă deosebită pentru istoria noastră – soarta arhivelor pe teritoriul său.

Totalitarismul comunist, nazist şi fascist: trăsături comune
În linii generale, totalitarismul constituie o formă de organizare şi funcţionare a societăţii în care statul controlează toate aspectele vieţii sociale şi individuale. Se consideră că termenul “totalitarism” a fost folosit prima dată de Benito Mussolini în
anii 1923-1925, pentru a denumi o stare a societăţii considerată ideală îndeplinirii ţelurilor fascismului.

Istoria verbală (orală), prin „industria memoriei” extrasă de la actorii „istoriei mari” şi „istoriei mici”, creează fluxuri inovaţionale în comunicarea şi cunoaşterea omului. Investigaţiile de istorie verbală se bazează pe mărturiile din trecut, transmise prin viu grai de la o generaţie la alta. Cu alte cuvinte, există o istorie scrisă şi o istorie vie care se perpetuează şi se reînnoieşte de-a lungul timpului prin intermediul memoriei.

La sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut Paul Henry a observat „bulversarea ordinii scenelor” în ilustrarea părţii a doua a ciclului Acatistului Buneivestiri de la biserica Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore. Acest fenomen părea pe atunci cu totul unic, datorat unui „capriciu inexplicabil” al autorului frescelor.

Cuvântul, enunţul, textul, cartea/cărţile şi-au făcut loc într-o nouă dimensiune pe care epocile anterioare nu au cunoscut-o – dimensiunea digitală (electronică, virtuală). Nu e deloc precoce să vorbim despre redimensionarea tuturor conceptelor fundamentale ale disciplinelor umaniste – de acum încolo se va vorbi tot mai frecvent despre cuvânt digital, enunţ digital, text digital sau electronic (e-text), dar mai ales despre hipertextul electronic.

Arta cromatică autohtonă, apărută în vremuri preistorice, există în limite mai restrânse şi în zilele noastre. În paralel cu arta ornamentală, s-a născut şi partea ei componentă – cromatica populară – bazată, mai ales, pe sursele tinctoriale naturale de
provenienţă vegetală, animală şi minerală.

Basarabeanul din romanele lui Paul Goma se dovedeşte a fi total diferit de personajele cu mentalităţi formatate, resemnate, senine, evlavioase ale canonului literar instaurat după refluxul realismului socialist. Considerăm că, la un palier, basarabenii extravertiţi ai romanului Din calidor constituie o replică şi o alternativă serioasă la galeria de personaje mioritice canonizate la un anumit moment în literatura dintre Prut şi Nistru.