Printre partidele care activau pe teritoriul Basarabiei și luptau împotriva țarismului se număra și Partidul Muncitoresc Social-Democrat din Rusia (PMSDR), înființat în 1893 din mai multe cercuri și organizații marxiste.
Pe 19 septembrie 1436, la Liov, domnul Țării Moldovei Iliaș I depune jurământul de credință regelui Poloniei Władysław al III-lea (1434–1444), întărit în prezența reprezentanților boierimii.
Politica de deschidere promovată de echipa lui Mihail Gorbaciov și încercarea de a reforma centralizat și prin metode administrative sistemul economic și politic sovietic (în condițiile conservării monopolului partidului comunist), au transformat în scurt timp întreaga societate și au dat un puternic impuls procesului de redeșteptare la periferiile naționale ale imperiului sovietic, inclusiv în RSS Moldovenească (RSSM).
Potrivit cercetătorului Bogdan Popa, moștenirea rusă, evoluțiile interbelice şi legăturile dintre identitate, industrializare, urbanizare şi infrastructură au generat mai degrabă absența decât prezența Basarabiei în peisajul sportiv al României întregite.
În cercetarea istoriei, care, în viziunea lui N. Iorga, „ne prezintă oamenii feluriţi ai timpurilor deosebite” [1, p. 66], alături de factorii politici şi economici figurează şi omul cu mentalitatea lui, căci omul, umanitatea sunt ultimul scop al istoriei.
De-a lungul istoriei, ținutul dintre Prut și Nistru a fost destul de receptiv la produсția tipografică nu doar din spațiul românesc, ci și din cel ucrainean, bielorus sau rusesc.
La sfârșitul deceniului al doilea al secolului al XX-lea, orașul Bălți atrage atenția mai multor personalități, determinându-le să investească în dezvoltarea economică și socială a urbei.
Profesorul Alexandru Moșanu s-a născut la 19 iulie 1932, în satul Braniște, județul Bălți, România, în familia unui plugar, posesor a 4,5 ha de pământ arabil.