Soarta lui Dumitru Rotaru din satul Găureni, comuna Bălănești, raionul Nisporeni, se aseamănă cu cea a miilor de basarabeni, privați de libertate și duși forțat în Siberia în anul 1941.
Mihail Strelbiţchi (uneori ortografiat Strilbiţchi) s-a remarcat drept un valoros legător de cărţi, gravor rafinat şi meşter tipograf, care a dominat arta tipografică din Moldova secolului al XVIII-lea.
Pentru a intimida și tortura elementele ostile sau cele considerate adverse societății sovietice, sistemul totalitar stalinist a recurs la o serie de constrângeri din perspectiva subzistenței.
Cercetarea represiunilor și deportărilor staliniste a avut un parcurs sinuos în mediul științific din Republica Moldova. Astfel, anii 1990 s-au caracterizat printr-un „val recuperator” al memoriei, intelectualitatea, mai ales scriitorii, încurajând supraviețuitorii deportărilor și represiunilor politice să-și asume statutul de martor.
Disoluția regimurilor totalitar-comuniste la începutul anilor ’90 a adus în atenția cercetătorilor problemele decomunizării și aplicării justiției în cazurile atrocităților produse în URSS și în Europa de Est.
În contextul Unirii provinciilor românești, în anul 1918 s-a afirmat pleiada de istorici care au „scris şi au făcut istorie” [1, p. XVI] (N. Iorga [2, p. 149], I. Lupaş, I. Nistor ș.a.), pe care i-am putea defini ca „istorici ai Unirii”.
În cultura și spiritualitatea poporului nostru, iarna, cu întregul ei ciclu de sărbători și tradiții, prin amploarea, varietatea și semnificația obiceiurilor, este cea mai relevantă perioadă de manifestări populare și tradiționale care încep în Postul Crăciunului, la 28 noiembrie (stil vechi), și se încheie cu Sfântul Ion, la 21 ianuarie.
În ultimul timp, a crescut semnificativ interesul pentru studierea istoriei ecleziastice din țara noastră, urmare a revigorării vieții duhovnicești după o perioadă îndelungată de ateism militant și de politică antireligioasă, promovate în RSS Moldovenească.