Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Prima instituţie de cercetări ştiinţifice în domeniul social, care a funcţionat în ţinutul dintre Nistru şi Prut, a fost filiala Institutului Social Român din Bucureşti (1921–1948), cunoscută sub numele de Institutul Social Român din Basarabia (1934–1940). (...)

Secolul al XVII-lea a reprezentat timpul marilor schimbări în întreaga Europă, întrucât două elemente – politica şi religia – au proiectat şi sistematizat cadrul internaţional al perioadei. (...)

În literatura istorică de specialitate există un şir de informaţii fragmentare privitor la particularităţile administrative şi privilegiile acordate Basarabiei după lichidarea autonomiei, potrivit prevederilor Aşezământului administrării regiunii Basarabia din 29 februarie 1828. (...)

Caracterul relaţiilor moldo-veneţiene în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Întrerupte, după scurta perioadă de funcţionare din a doua jumătate a deceniului al patrulea al sec. al XV-lea, respectiv din anii 1435/1436–1439 [1, p. 189-196], legăturile politice moldo-veneţiene erau reluate în deceniul al optulea al aceluiaşi secol.

În urma votării de către Sfatul Ţării la 27 martie 1918 a Unirii Basarabiei cu România, diferendul provocat de Rada Ucraineană vizând teritoriul dintre Prut şi Nistru încă din vara anului 1917 părea a fi aplanat.

Odată cu semnarea, la finele anului 1791, în ziua de 29 decembrie (9 ianuarie 1792 – stil nou), a Tratatului de pace dintre delegaţiile Rusiei şi Porţii Otomane, s-a încheiat încă un lung şi sângeros război dintre Imperiul ţarist şi Imperiul Otoman (1787–1791), care s-a desfăşurat iarăşi, în mare parte, pe teritoriul Moldovei şi al Ţării Româneşti (unde s