Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Actul guvernării în societăţile postsovietice la capitolul calitate trebuie să includă mai multe dimensiuni, prioritare fiind consolidarea guvernabilităţii instituţiilor politice ale statului, asigurarea unei administrări competente în vederea promovării interesului public, responsabilitatea guvernării pentru atingerea unor obiective specifice ţărilor care aspiră să adere la Uniunea Europeană (aprofundarea reformelor democratice, respectarea drepturilor omului, formarea statului de drept, asigurarea securităţii naţionale ş.a.).

Cercetările autohtone în domeniul găgăuzologiei îşi au începutul în doua jumătate a anului 1946.

Terorismul, la general, şi cel suicidal, în particular, au o istorie îndelungată. Acest sistem de acţiuni radicale a fost utilizat de-a lungul timpului de diferite organizaţii, atât religioase, cât şi ideologice, pentru a-şi atinge diverse scopuri.

Se consideră că o sferă publică democratică se menţine pe cinci piloni:
– Libertăţile civile garantate constituţional – libertatea expresiei, opiniei şi adunării, ce provin din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului...

Restructurarea economiei naţionale în urma tranziţiei la economia de piaţă, întreprinsă la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, înrăutăţirea bruscă a situaţiei social-economice în ţară, sărăcirea populaţiei etc., a condus la intensificarea proceselor migraţioniste cu accentul pe deplasările în masă în căutarea unui loc de muncă, mai cu seamă a unei

Noţiunea „societate bazată pe cunoaştere” s-a cristalizat spre sfârşitul anilor 1990, fiind utilizată, mai cu seamă, de cercurile academice ca alternativă pentru termenul „societate informaţională”. UNESCO, de exemplu, a adoptat termenul de „societate a cunoaşterii” la plural, ceea ce vine să recunoască faptul inexistenţei unui model uniform, dictat de tehnologie sau relaţii de piaţă, la care ar trebui să se conformeze toate societăţile.

Analizând problema raportului dintre ştiinţă şi valori, evidenţiem două aspecte: relevanţa ştiinţei în plan etico-social şi cea a valorilor în ştiinţă sub aspect cognitiv. Deosebit de populară în mediul ştiinţific şi nu numai, este imaginea ştiinţei neutră valoric sub aspect cognitiv şi relevantă în plan etico-valoric, avându-se în vedere responsabilitatea savantului pentru consecinţele dezvoltării ştiinţei.

Scriitorul Vladimir Beşleagă este reprezentantul generaţiei şaizeciste, generaţie care a realizat artistic un imperativ al timpului numit sugestiv “întoarcerea la izvoare”.

Este bine cunoscut faptul, că medicina a intrat în secolul al XXI-lea cu un arsenal viguros de medicamente. Industria farmaceutică mondială actualmente produce zeci şi sute de mii de preparate farmaceutice. Mai mult de 6 mii din ele, în diferite forme farmaceutice, sunt înregistrate şi autorizate în Republica Moldova pentru utilizare în practica medicală.

Dimensiunile problemei. Factorii naturali de existenţă a omenirii au fost/sunt periclitaţi de inovaţii tehnologice în aşa măsură încât actualmente putem vorbi „de o bombă cu detonare întârziată pe care avem intenţia s-o programăm singuri”.