Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

În linii mari, obiectivele universităţilor din Republica Moldova nu diferă de cele ale instituţiilor similare din UE şi din alte regiuni ale lumii: o mai bună relaţie între învăţământul superior, cercetare şi inovare, o mai mare vizibilitate a rezultatelor cercetării şi instruirii în spaţiul public, consolidarea legăturilor cu sectorul real al economiei, gestionarea eficientă a instituţiilor.

Secolul al XX-lea se impune în istoria umanității prin numeroase descoperiri ce duc la schimbarea modului de viață și a mentalității cu o viteză, pe alocuri, alarmantă.

Elaborarea şi publicarea unor clasamente (ratinguri) internaţionale ale universităţilor a devenit un fenomen obişnuit în ultimul deceniu. Apariţia lor este determinată de creşterea concurenţei pe piaţa serviciilor educaţionale şi a necesităţii consumatorilor acestora de a compara calitatea educaţiei şi a cercetării în diferite universităţi.

Evoluţia societăţii în epoca postindustrială, cea a globalizării şi informatizării, este şi va fi în continuare în mare măsură condiţionată de evoluţia societăţii în epoca postindustrială, cea a globalizării şi informatizării, este şi va fi în continuare în măsură co condiţionată de cercetare, aceasta stând la baza progresului tehnologic.

Încă 300 de ani înaintea erei noastre filozofii şi-au pus întrebarea: cine este cel pentru care se organizează instruirea? Socrate, prin provocările sale intelectuale, prin atenţia acordata educaţiei, a valorizat subiectul care învaţă, considerându-l cel mai important.

Resursa umană calificată, inovarea şi valorificarea la scară largă a cunoştinţelor constituie elementele-cheie ale unei economii bazate pe cunoaştere. În acest context, o contribuţie semnificativă la dezvoltarea durabilă a ţării revine universităţilor – principalii formatori de potenţial uman şi comunităţii ştiinţifice – mediu de creare, diseminare şi aplicare a cunoştinţelor.

Primo. Metodologiei predării matematicii i se atribuie un loc comparabil – în anumite limite – cu cel ocupat de celelalte obiecte studiate de către viitorii profesori. Altfel spus, locul unei discipline cu probleme şi metode de cercetare proprii.
Secundo. Pregătirea metodologică comportă caracterul de ucenicie în deprinderea unei meserii.

Introducere
Tema prelegerii mele este inspirată de discuţiile încinse despre rolul ştiinţei pe care le-am surprins aici. De fapt, acest subiect s-a mai dezbătut şi altădată, în controversă, făcându-se auzite, şi atunci, şi acum, voci care afirmă cum că ar trebui închisă
Academia.

SEMNIFICAŢIA ŞI MODUL DE PREGĂTIRE A CADRELOR ŞTIINŢIFICE
Capitalul uman calificat este produsul cel mai solicitat în societatea şi economia modernă care, fiind bazate pe cunoaştere şi inovare, pot fi funcţionale doar având specialişti ce ar dispune de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi operaţionale.

Universităţile, îndeosebi cele privind ştiinţele exacte, cuprind specialişti de valoare care reprezintă cunoaşterea în domeniul lor de activitate şi, totodată, au rolul transmiterii acestei cunoaşteri, ceea ce are un impact în dezvoltarea culturii. Se ştie că universităţile sunt entităţi de sine stătătoare. Pentru a vorbi de reforma universitară, legată de cercetarea ştiinţifi că, trebuie să analizăm modul cum universitarii lucrează în cadrul unei echipe, modul cum concep cercetarea ştiinţifi că.