Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Sărbătorirea centenarului intrării României în Primul Război Mondial a prilejuit apariția a numeroase lucrări științifice dar și a multor eseuri, articole aparținând istoricilor, oamenilor de cultură, ziariștilor etc.

În aparență, în 1914, când s-a declanșat Primul Război Mondial, Rusia țarului Nicolae al II-lea apărea lumii drept o forță de prim rang: cu o populație de circa 175 milioane de locuitori, ea putea, în principiu, să alinieze o armată de 8 milioane de soldați.

O sută de ani în urmă, în sala de festivități a Liceului nr. 3 de băieți din Chișinău, începea să răsune vocea istoriei: treziți la viață națională, exact în această zi o mână de oameni cu dragoste de neam și de țară se reuneau aici cu gândul de a lua soarta Basarabiei înstrăinate la 1812 în mâinile proprii.

Problema legitimității politice s-a impus la ordinea zilei odată cu trecerea de la guvernământul direct la cel reprezentativ, care introduce separația dintre titularul real al legitimității (guvernații) de cel formal (aleșii).

În toamna anului 1917 pe frontul oriental situația a luat o întorsătură imprevizibilă după revoluția bolșevică de la Petrograd, cu consecințe dintre cele mai grave pentru spațiul românesc, marcată, în principal, de intrarea armatei ruse aflate în spațiul dintre Carpații Orientali și Nistru într-o stare de dezorganizare și indisciplină, care nu a mai putut fi restabilită de către comandanți.

Întrebarea-cheie, care trebuie să ne-o punem astăzi cu o putere imperativă, este cum se prezintă societatea românească şi noi, românii (din ţară şi din afara ei), în ceasul istoric de faţă.

Traducerea e un proces „post-factum”, un proces de transpunere a unui text literar original într-un spațiu cultural-informațional străin și în haina altei limbi.

Ca „știință a povestirii”, naratologia studiază povestea, modul de a povesti o istorie, o întâmplare, o suită de întâmplări și istorii, un destin, în cele din urmă.

Încă din antichitate, popoarele din estul continentului asiatic îşi decorau pânzele vestimentare prin metoda de pictare numită „batik”, cu rol de protecţie sau, mai târziu, pentru a desemna clasa socială.

În prezent este dificil de indicat exact numărul revistelor ştiinţifice editate în lume. Numai în Republica Moldova la începutul anului 2017 ele erau 64. Totuşi gradul de influenţă a revistelor asupra procesului informaţional mondial diferă esenţial. În articolul de faţă va fi vorba despre una dintre aceste reviste – “Surface Engineering and Applied Electrochemistry” (SEAE) – versiunea engleză a revistei «Электронная обработка материалов» (ЭOM), editată de Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiințe a Moldovei.