Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au organizat, la Chișinău, Sesiunea Științifică „Centenarul Unirii Basarabiei cu România”, proiect susținut de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chișinău, și de Ambasada României în Republica Moldova.

Pe 27 martie 1918 primul Parlament al Republicii Democratice Moldovenești independente – Sfatul Tarii – a votat Declarația de Unire a Basarabiei cu România. La temelia acestui moment au fost acțiunile viguroase ale sentimentului de patriotism al intelectualității basarabene.

Permiteţi-mi, pentru început, să adresez conducerii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, alese și respectuoase mulţumiri din partea Academiei Române şi al meu personal, pentru organizarea acestei emoţionante sesiuni comune, consacrată împlinirii unui veac de la actul Unirii Basarabiei cu România.

În contextul celebrării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, România, i-a acordat președintelui Academiei de Științe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, titlul de Doctor Honoris Causa.

Academia de Științe a Moldovei, începând cu 1999, desfășoară o fructuoasă colaborare cu Federația Mondială a Savanților (FMS) din Geneva. În consecință, doctoranzii din Republica Moldova, împreună cu alți tineri cercetători din 110 țări, au acces, anual, la
bursele acestei prestigioase organizații internaționale în domeniul științei universale.

Autorul efectuează o analiză a definițiilor noțiunilor principale din Codul cu privire la știință şi inovare al Republicii Moldova nr. 259 din 15.07.2004 (republicat) și aduce argumente cu privire la nerespectarea criteriilor calității normelor de drept în procesul adoptării acestei legi, inclusiv în comparație cu legislația, bunele practici și doctrina din Spațiul European de Cercetare.

Calitatea activității de cercetare-dezvoltare (CD) este evaluată în baza unui sistem de indicatori de performanță acceptaţi la nivel internațional [1], la care se aliniază şi sistemele naționale de evaluare a activității științifice.

La momentul actual, una dintre cele mai utilizate metode numerice de calcul în diferite domenii de cercetare (mecanica corpului solid deformabil, mecanica fluidelor, termoelasticitate etc.) este metoda elementelor finite (MEF).

Sunt prezentate rezultatele cercetărilor experimentale privind uscarea crupelor de soriz prin metoda convectivă, precum și prin metoda combinată, folosindu-se curenţi de frecvenţă supraînaltă. Sunt calculate caracteristicile cinetice ale procesului de uscare: vitezele şi constantele în prima şi-n a doua perioadă. S-a demonstrat că suprapunerea microundelor reduce durata uscării şi consumul de energie.

Profesorul Iulia Boiarskaia (29.03.1928–15.01.1996), împreună cu colaboratorii săi, a elaborat în anii 1960, în premieră științifică absolută, modelul curgerii materialului şi a descoperit mecanismul impulsiv de deformare plastică în procesele de microindentare a cristalelor.