Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Sunt analizate în plan comparativ raportul dintre personaj și autor, carnavalizarea amintirilor din copilăriei în romanul Din calidor de Paul Goma.

Dintre scriitorii care au debutat în anii șaptezeci ai secolului trecut, Vasile Romanciuc este cel care are o relație deosebită cu tăcerea.

Interesul pentru fenomenul literar și pentru investigația teoretică nu au apărut concomitent. Interesul pentru prima a apărut cu mult înainte și se datorează mamei care, fiind învățătoare de clasele primare, îmi citea înainte de culcare mici istorii.

Nevoia fiinţei umane de relaţii verbale de calitate reclamă interacţiuni de calitate care nu se pot realiza decât între persoane de calitate.

Prin thêmata, de la început, s-au subînțeles preconcepțiile din știință care implică diade sau triade de genul: atomi/continuum, simplitate/complexitate, evoluție/involuție, analiză/sinteză sau constanță/evoluție/schimbare catastrofică.

În România Mare, hrana și femeia erau sinonime, în spiritul vechilor credințe care vedeau în farfurie un obiect „născut” din mare, purtând însemnele materne [1, p.134], sau în pământul furnizor de alimente – o uriașă făptură numită “Mama-Glie” [2, p. 421].

 Afirmații de genul celei expuse de Fr. Nietzsche în motto-ul la acest articol întâlnim pe întreg spațiul multisecular al scrierilor și gândurilor exprimate despre muzică. Muzica și „înaltul”, muzica și „cerul”, muzica și „cosmosul”, muzica și „universul”, muzica și „infinitul”, muzica și „eternitatea”, muzica și „zeii”, muzica și „Dumnezeu” etc. – toate aceste „instanțe”, aflându-se acolo, „sus” – sunt categorii care fac referință la același plan existențial, cel de „deasupra” noastră.

La 6 decembrie 2017, „Practicile culturale asociate zilei de 1 martie” (prescurtat, Mărțișorul) au fost incluse de UNESCO, la solicitarea Bulgariei, Macedoniei, Republicii Moldova și României în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității

Materialele conferinței științifice au fost adunate într-un volum impunător, adus de la tipar chiar în ziua de 27 martie 2018, când s-au consemnat o sută de ani de la votarea în Sfatul Țării a Declarației de Unire a Basarabiei cu Patria-Mamă.

După 75 de ani de uitare, un grup de istorici din Republica Moldova reușește să înregistreze mărturiile a sute de foști deportați. În 2016, au apărut la Chișinău primele trei volume în cadrul unui vast program de cercetare.