Autor: Drd. Raluca Parfentie
În România Mare, hrana și femeia erau sinonime, în spiritul vechilor credințe care vedeau în farfurie un obiect „născut” din mare, purtând însemnele materne [1, p.134], sau în pământul furnizor de alimente – o uriașă făptură numită “Mama-Glie” [2, p. 421].
Autor: Dr. hab., prof. univ. I. Gagim
Afirmații de genul celei expuse de Fr. Nietzsche în motto-ul la acest articol întâlnim pe întreg spațiul multisecular al scrierilor și gândurilor exprimate despre muzică. Muzica și „înaltul”, muzica și „cerul”, muzica și „cosmosul”, muzica și „universul”, muzica și „infinitul”, muzica și „eternitatea”, muzica și „zeii”, muzica și „Dumnezeu” etc. – toate aceste „instanțe”, aflându-se acolo, „sus” – sunt categorii care fac referință la același plan existențial, cel de „deasupra” noastră.
Autor: Dr. A. Prohin
La 6 decembrie 2017, „Practicile culturale asociate zilei de 1 martie” (prescurtat, Mărțișorul) au fost incluse de UNESCO, la solicitarea Bulgariei, Macedoniei, Republicii Moldova și României în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității