Afirmarea și impunerea postmodernismului în literatura românească din Republica Moldova s-a produs mai întâi în poezie și proză, fenomenul respectiv fiind analizat pertinent în două studii exemplare, bine gândite și amplu documentate ale cercetătorilor filologi Nicolae Leahu și, respectiv, Maria Șleahtițchi.
Monografia Victoriei Rocaciuc Narațiune și simbol în grafica de carte moldovenească. 1945–2010 pune în discuție istoria ilustrației de carte din Republica Moldova, cu tangențe la textul literar ce conține simbolul și narațiunea.
Cunoștințele și abilitățile de care dă dovadă – creativitatea, perseverenţa, flexibilitatea, principialitatea, responsabilitatea, l-au avantajat pe Vasile Botnari din tinerețe: fiind înmatriculat în 1973 la Institutul Agricol din
Chişinău, în 1975 este promovat să-și continue studiile la Facultatea de Horticultură a Universităţii Agrare din
Cu mai mulți ani în urmă, studiind problema deportărilor din Basarabia, inclusiv din localitatea Cărpineni, raionul Hâncești, mi s-a vorbit de domnul Petru Cocîrță – om de știință, deportat cu familia în vara anului 1949, la o vârsta fragedă.
Personalitate complexă și dinamică, academicianul Gheorghe Duca s-a manifestat printr-o activitate intensă și multilaterală, iar vocația de chimist și-a racordat-o mereu la funcțiile publice pe care le-a ocupat de-a lungul timpului.
Acest omagiu aniversar a fost conceput drept un șir de episoade anecdotice cu maestrul Doga, relevante pentru viața și personalitatea sa ieșită din comun.
Autor: Ludmila Balanețchi, Eva Gudumac, Svetlana Şciuca
Fibroza chistică (FC) reprezintă o maladie frecventă cu determinism ereditar la copii, iar identificarea defectului genetic a permis elucidarea factorilor patogenici şi a particularităţilor manifestărilor clinice specifice, inclusiv prognosticul și evoluţia bolii.
Luna albastră, sculptură populației. decorativă – lemn, pictură, 2017, 67×25×12 cm.
Eleganță/Tandrețe, 2008, carton, ulei, 60×60 cm.
Spre armonia supremă, 2017–2018, tehnică de autor-pânză, 70×70 cm.
Instantaneu
„Științele fundamentale oferă mijloace esențiale pentru a face față unor provocări cruciale, cum ar fi accesul universal la hrană, energie, servicii medicale și tehnologii de comunicare. Ele ne permit să înțelegem impactul pe care îl au în prezent aproape 8 miliarde de oameni asupra planetei și să acționăm pentru a reduce diminuarea stratului de ozon, consecințele schimbărilor climatice, epuizarea resurselor naturale, dispariția speciilor vii ș.a.”
Michel SPIRO, președinte al Uniunii Internaționale de Fizică Pură și Aplicată (IUPAP)