Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 4 (67), 2022

Studiul artelor şi culturologie

Arhitectura Chişinăului în perioada postsovietică

Autor: Mariana Şlapac
După 1991, arhitectura Chişinăului s-a distanţat de construcția tipizată în masă caracteristică perioadei sovietice. În microraioanele oraşului au apărut noi dotări de servire socială și consum care au „restabilit” într-o măsură oarecare scara umană pierdută anterior.

Modalități de valorificare a textilelor: de la tradițional la ecodesign

Autor: Alina Tocarciuc
Textilele tradiționale de interior, confecționate de artizanii basarabeni, s-au modificat semnificativ pe parcursul secolului al XX-lea, reflectând evoluția progresivă sau regresivă în ce privește sortimentul de țesături, gama de produse textile, expresiile semantice și artistice ale textilelor, tehnologia de producere a acestora, locul de utilizare a textilelor în interiorul locuinței.

Mihail Statnîi: prin tradiții spre arta universală/un pictor al tradițiilor rustice

Autor: Tudor Stavilă
Figură emblematică a artelor plastice din Republica Moldova, prin limbajul artistic inconfundabil marcat de o transparență incredibilă a culorilor și de asocieri simbolice, Mihail Statnîi este descendent dintr-o familie mixtă – din tată ucrainean și mamă moldoveancă, născut (9.11.1942) în Beleavinț (Briceni), un sat cu populație majoritar ucraineană. Își face studiile la Școala Republicană de Arte „I. Repin” (astăzi Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”) din Chișinău (1964–1968) și la Academia de Arte și Arhitectură în cadrul Facultății de Istoria Artei din Sankt Petersburg (1969–1975).

Noutăţi editoriale

Un suport valoros pentru specialiștii din domeniile geneticii și ameliorării plantelor

Autor: Larisa Andronic
Ameliorarea soiurilor și hibrizilor de tomate în contextul cerințelor industriale, ale gospodăriilor de fermieri și cultivatorilor amatori, își menține actualitatea științifică.

Metamorfozele artei metalelor în a doua jumătate a secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea reflectate într-o monog

Autor: Nicoleta Vornicu, Anatol Petrencu
Prelucrarea artistică a metalelor este un domeniu pluridisciplinar ce integrează cunoștințe din istorie, studiul artelor, culturologie, tehnologie, deschizând mereu aspecte noi pentru cercetările ştiinţifice din domeniul artelor decorative aplicate.

Aniversări

Un nume notoriu în electrochimie și scientometrie. Membrul corespondent Alexandru Dicusar la 80 de ani

Autor: Valentin Mihailov, Dumitru Croitoru
S-a născut în familia profesorului agrochimist al Universității din Moscova, originar din Basarabia, Ion Dikusar, ulterior academician al Academiei de Științe a Moldovei.

Un destin și o operă științifică dedicate patrimoniului cultural național. Doctorul habilitat Tudor Stavilă la 70 de ani

Autor: Victoria Rocaciuc
Printr-o experiență serioasă în domeniul pedagogiei, în cel al muzeografiei, ca șef de secție, apoi ca director al Muzeului de Arte Plastice din RSS Moldovenească (1981–1991, actualul Muzeu Național de Artă al Moldovei), prin contribuția în cercetare, inclusiv ca director al Institutului Studiul Artelor al Academiei de Științe a Moldovei (1998–2006), Tudor Stavilă a reușit să-și valorifice multilateral cunoștințele acumulate în anii de studii la Academia de Arte și Arhitectură din Kiev (1976–1981).

O personalitate de referință în științele medicale. Academicianul Mihail Popovici la 80 de ani

Autor: Ion Tighineanu, Eva Gudumac, Leonid Chișlaru, Ina Palii
Se pare că viitorul academician Mihail Popovici, și-a ascultat inima atunci când a decis dintre toate opțiunile care i-au ieșit în cale să aleagă Facultatea de Medicină Generală (1965) şi ulterior să facă doctorantura (1970) la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău.

Pedagog, savant, manager, diplomat, om al cetății. Academicianul Gheorghe Rusnac la 80 de ani

Autor: Victor Moraru, Victor Saca, Mihail Guzun
Prezentul, cu fiecare clipă trăită, devine trecut. De fapt, după cum spunea un mare gânditor, prezentul are trei dimensiuni: (1) prezentul trecut, (2) prezentul prezent și (3) prezentul viitor.

Management în cercetare şi inovare

Managementul expozițional ca parte a managementului academic: sinteza unei experiențe

Autor: Liliana Condraticova
„Prezentare organizată, publică a unor obiecte selecționate, pentru a pune în lumină specificul unei activități, realizările unui artist sau în scop instructiv” – această este definiția laconică, conform DEX-ului, a termenului „expoziție”, folosit pentru prima dată în legătură cu Expoziția Industrială franceză din 1844 și marcat în continuare de un șir de evenimente notorii în palmaresul domeniului: prima expoziție universală (Marea Expoziție a Lucrărilor de Industrie a tuturor națiunilor/The Great Exhibition of the Works of Industry of all Nations), care a avut loc între 1 mai și 15 octombrie 1851 și a fost cea dintâi expoziție a culturii și industriei (de la care își trag începuturile renumitele Expoziții Mondiale – World Expo, desfășurate o dată la cinci ani și adresate tuturor națiunilor); prima expoziție a pictorilor impresioniști din 1874, la Paris; prima Expoziție a Basarabiei (cunoscută ca Expoziţia Generală şi târgul de mostre) deschisă pe 8 octombrie 1925 la Chișinău, în prezența regelui Ferdinand, reginei Maria, primului ministru I. Brătianu ș.a.
Ediţie întreagă e AICI