Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Cu aproape un secol în urmă, învățatul preot și istoric Paul Mihail a declarat că secolul al XVIII-lea a

trecut sub semnul a doi mari cărturari, definindu-l ca „epocă a lui Dimitrie Cantemir și a lui Paisie Velicikovski”

în cultura și spiritualitatea românească.

În cercetarea istoriei, care, în viziunea lui N. Iorga, „ne prezintă oamenii feluriţi ai timpurilor deosebite” [1, p. 66], alături de factorii politici şi economici figurează şi omul cu mentalitatea lui, căci omul, umanitatea sunt ultimul scop al istoriei.

Potrivit cercetătorului Bogdan Popa, moștenirea rusă, evoluțiile interbelice şi legăturile dintre identitate, industrializare, urbanizare şi infrastructură au generat mai degrabă absența decât prezența Basarabiei în peisajul sportiv al României întregite.

Politica de deschidere promovată de echipa lui Mihail Gorbaciov și încercarea de a reforma centralizat și prin metode administrative sistemul economic și politic sovietic (în condițiile conservării monopolului partidului comunist), au transformat în scurt timp întreaga societate și au dat un puternic impuls procesului de redeșteptare la periferiile naționale ale imperiului sovietic, inclusiv în RSS Moldovenească (RSSM).

Știința se ocupă de explorarea unor noi moduri de a înțelege lumea – lumea omului –, literatura încearcă să o înțeleagă, reprezentând-o artistic.

Prin bullying înțelegem o formă de manifestare a agresivității, specifică mai ales personalităților în formare (preadolescenți și adolescenți) și constând în hărțuirea (batjocorirea) unor colegi.

Cadența reprezintă o secțiune specială, apărută în muzica europeană cultă în secolul al XVI-lea (muzica vocală) și al XVIII-lea (muzica instrumentală). În muzica instrumentală cadența a căpătat o importanță deosebită în cadrul genului de concert instrumental.

Sonata pentru vioară și pian de Boris Dubosarschi, una dintre cele mai semnificative lucrări ale autorului, a fost scrisă în 1989.

De pe la mijlocul anilor 1990, numele Snejanei Pîslari (n. 1972) s-a făcut tot mai auzit printre compozitorii și muzicologii din Republica Moldova, mai întâi ca studentă și doctorandă, discipolă a compozitorului Pavel Rivilis, apoi în calitate de profesoară la Colegiul Republican de Muzică „Ștefan Neaga” și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău specializată în predarea disciplinelor muzical-teoretice.

Analiza cercetărilor consacrate constituirii şi dezvoltării dansului scenic arată că o parte dintre acestea au un caracter sincronic (studierea şi compararea evoluției artei dansului în diferite spații geografice), iar o parte – diacronic (studierea fenomenului coregrafic în cadrul diferitor epoci).