Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Finanţarea ştiinţei şi inovării În conformitate cu Legea bugetului de stat nr. 258-XVI din 23.11.2007, fi nanţarea prevăzută pentru anul 2008 la compartimentul Ştiinţă şi inovare a fost în valoare de 340,4 mil. lei, la compartimentul Învăţământ - 6,5 mil. lei şi la compartimentul Investiţii capitale - 53,7 mil. lei, în total - 400,6 mil. lei, ceea ce constituie 0,7 la sută din produsul intern brut al ţării, inclusiv 25,5 mil. lei venituri din mijloacele speciale şi din Fondul naţional pentru susţinerea ştiinţei.

“Poate că există şi prin părţile noastre generaţii de poeţi şi prozatori. Cu siguranţă, însă, că nu există generaţii de critici. Ei au fost întotdeauna şi sunt şi azi prea puţini pentru a forma nişte generaţii. Iar printre cei puţini şi adevăraţi Mihail Dolgan ocupă un loc de frunte. Ca şi Mihai Cimpoi, el şi-a luat pe umeri o povară foarte grea: aceea de a sluji – în articolele, studiile, monografi ile şi manualele sale – întregul proces postbelic de dezvoltare a literaturii noastre. Foarte exact a defi nit personalitatea sa Eliza Botezatu: „Mihail Dolgan este exemplul omului devotat şi stabil”. Devotat cauzei profesiei sale, deloc uşoară, şi stabil în aprecieri critice, neabsorbit de nazul vremurilor sau de haosul modelelor literare.

Societatea modernă în procesul său de dezvoltare se confruntă cu multiple probleme. Etapa actuală se caracterizează nu doar prin reevaluarea întregii metodologii de cunoaştere, ci şi printr-o continuă investigare a noilor paradigme ale cercetării şi inovării în vederea accelerării procesului de dezvoltare a societăţii. Ştiinţa, ca un sistem autoorganizat, trece continuu printr-un şir de reorganizări succesive cu caracter neliniar menite să asigure ascensiunea cunoaşterii, competitivitatea procesului de inovare.
Problemele ce se referă la politicile în ştiinţă sunt destul de complicate, cu precădere pentru ţările mici. Thorsteindottir [1] menţionează că ţările mari sunt lipsite de oportunităţile ţărilor mici. Limitarea resurselor financiare dictează noi legităţi ale sistemului investiţional. De asemenea, pentru ţările mici este caracteristic un sistem informaţional simplist, dar suficient de coordonat.

Universităţile, îndeosebi cele privind ştiinţele exacte, cuprind specialişti de valoare care reprezintă cunoaşterea în domeniul lor de activitate şi, totodată, au rolul transmiterii acestei cunoaşteri, ceea ce are un impact în dezvoltarea culturii. Se ştie că universităţile sunt entităţi de sine stătătoare. Pentru a vorbi de reforma universitară, legată de cercetarea ştiinţifi că, trebuie să analizăm modul cum universitarii lucrează în cadrul unei echipe, modul cum concep cercetarea ştiinţifi că.

A. Evaluarea stării actuale de lucruri Situaţia în domeniul inovării şi transferului tehnologic se caracterizează prin faptul că atât punctele forte, cât si neajunsurile sunt moştenite de la mediul de cercetare, fi ind amplifi cate de către societate (inclusiv componenta economică). Punctele forte: 1. Ultimii 2 ani s-au făcut eforturi impunătoare pentru a creşte încrederea faţă de cercetarea în Republica Moldova şi rezultatele obţinute.

Evaluarea stării actuale de lucruri Integrarea Moldovei în UE a început odată cu semnarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare (1994) şi Declararea integrării europene drept obiectiv strategic prioritar al ţării (2003). După implementarea Planului de Acţiuni RM–UE (2005- 2007) şi obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome (2008), Moldova este pregătită, în linii generale, pentru a trece de la „integrarea europeană” la instituţionalizarea „aderării” la UE.

Actualitatea Hepatitele virale acute şi cronice au fost, sunt şi vor fi pentru umanitate în anii ce urmează una dintre problemele de sănătate extrem de serioase. Cercetările efectuate şi evaluarea rezultatelor obţinute în domeniul epidemiologiei si combaterii hepatitelor virale din ultimele decenii ale secolului XX au adus o contribuţie remarcabilă la evaluarea semnifi caţiei mondiale a infecţiei hepatice şi defi nirii ei ca problemă majoră de sănătate publică. Deşi incidenţa hepatitei virale acute în lume a scăzut, inclusiv în ţările în curs de dezvoltare, datorită măsurilor de prevenţie şi a siguranţei intervenţiilor chirurgicale, precum şi a implementării în Programele Naţionale de Imunizări a vaccinării contra hepatitei virale B, totuşi hepatita cu virusul C determină creşterea globală a morbidităţii şi a mortalităţii cauzate de sechelele acestei maladii. Prin urmare, problema hepatitelor virale rămâne a fi prioritară atât în plan mondial, cât şi pentru majoritatea ţărilor europene, inclusiv pentru Republica Moldova.

Republica Moldova este situată într-o zonă geografi că cu condiţii climaterice favorabile şi soluri foarte fertile – factori care reprezintă o oportunitate enormă pentru sectorul agricol al economiei naţionale şi care permit obţinerea unor recolte bogate de o înaltă calitate fără aplicarea intensivă a diferitelor produse de uz fi tosanitar şi fertilizanţi sau cu aplicarea lor, însă respectându-se cerinţele standardelor internaţionale de calitate.

Dependenţa economiei de carburanţii fosili a adus ţările la o situaţie economică grea. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie, ca o resursă energetică semnifi cativă şi nepoluantă, este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, în contextul dezvoltării durabile, are ca scop creşterea siguranţei în alimentarea cu energie, protejarea mediului înconjurător şi dezvoltarea la scară comercială a tehnologiilor energetice viabile.