Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

În ultimele două secole omenirea a înregistrat un progres care putea fi cu greu de imaginat anterior. În acest interval de timp, neglijabil din perspectiva evoluţiei omului şi a civilizaţiei umane, realizările care descriu calitatea vieţii, dar şi infl uenţa omului asupra naturii au cunoscut o dezvoltare exponenţială. Înaintaşii din diverse domenii şi discipline, pornind de la dorinţa de a cunoaşte, ne-au deschis calea către domenii necunoscute, au pătruns la adâncimi înfiorătoare ale Oceanului Mondial sau sub scoarţa terestră şi ne-au urcat la înălţimi cândva atinse doar de păsările cerului şi chiar mai departe, în spaţiu.

Revoluția cunoștințelor în societatea contemporană a generat un fenomen inedit – economia bazată pe cunoaștere, în care cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea – sistemul CDI – reprezintă factorul determinant ce asigură progresul socio-economic durabil şi creşterea competitivităţii unei ţări pe plan internaţional. Din toate elementele pertinente unui sistem CDI, procesul de inovare are cel mai mare impact economic, fiind etapa finală a unui întreg şir de acţiuni ştiinţifice. Totodată, această activitate reprezintă un subiect dificil de reglementare, având în vedere aplicabilitatea politicilor conexe.

Ştiinţa, inovaţia, produsele intelectuale sunt recunoscute astăzi peste tot ca factori decisivi ai creşterii economice, elemente indispensabile ale strategiilor politice, întrucât la nivelul gestionării macroeconomice se impune interdependenţa între posibilitatea economiei naţionale de a incorpora inovaţiile în activitatea economică şi gradul de competitivitate pe pieţele mondiale. Eficienţa economiilor moderne depinde, într-o mare măsură, de rezultatul transformărilor structurale bazate pe procesul de modificare continuă a tehnologiilor de producere şi sistemelor de management cu indicatori performanţi. Sfera inovaţională reprezintă nucleul modificărilor structurale în orice sistem economic, iar caracteristicile acesteia determină viteza şi calitatea transformărilor economice.

La 1 noiembrie 2011 s-a împlinit un an de la lansarea proiectului european MOLD-ERA cu un consorţiu din şase parteneri, ţara noastră fiind în premieră coordonator de proiect PC7. Proiectul îşi propune drept scop crearea de noi capacităţi în Republica Moldova în domeniul nanotehnologiilor, inclusiv constituirea unei platforme nanotehnologice multidisciplinare la nivel naţional, atragerea în cercetare şi în training-uri a tinerilor, promovarea la scară internaţională a unei imagini favorabile Republicii Moldova în domeniile high-tech. Fiind limitată în materii prime şi surse tradiţionale de energie, ţara noastră poate dezvolta o economie prosperă doar prin utilizarea potenţialului uman de înaltă calificare, capabil să creeze produse high-tech cu o valoare adăugată bine pronunţată.

Rezoluţiunea este desfiinţarea cu efect retroactiv a unui contract comercial internaţional cu executare imediată, la iniţiativa uneia dintre părţi, ca urmare a neexecutării obligaţiei celeilalte părţi din cauze imputabile acesteia. Rezoluţiunea poate fi legală, efectuată în temeiurile stabilite de lege şi convenţională, efectuată prin acordul părţilor. Clauza contractuală prin care părţile prevăd dreptul de a rezolvi contractul în cazul survenirii anumitor împrejurări sau evenimente este numită clauză rezolutorie sau pact comisoriu.

Analizând problema raportului dintre ştiinţă şi valori, evidenţiem două aspecte: relevanţa ştiinţei în plan etico-social şi cea a valorilor în ştiinţă sub aspect cognitiv. Deosebit de populară în mediul ştiinţific şi nu numai, este imaginea ştiinţei neutră valoric sub aspect cognitiv şi relevantă în plan etico-valoric, avându-se în vedere responsabilitatea savantului pentru consecinţele dezvoltării ştiinţei. În studiul de faţă vom încerca să demonstrăm că această imagine nu este pe deplin adecvată situaţiei reale în ştiinţa contemporană.

Inspirat de evenimentele aniversare ale anului 2011, am considerat oportună redactarea acestei lucrări şi reflectarea unor activităţi, fenomene, procese, inclusiv cu o privire retrospectivă. Datele jubiliare evocă momente şi împrejurări importante, etape şi situaţii care grupează şi comasează tradiţii şi amintiri, realităţi şi perspective, speranţe şi aşteptări. 65 de ani de la fondarea primelor instituţii academice, precum şi a Universităţii de Stat, marcaţi în anul curent, îmbină destinele şi profesionalismul a cel puţin trei generaţii de exploratori şi deschizători de drumuri în ştiinţă: cercetători şi profesori de vârstă relativ înaintată, specialişti aflaţi în floarea vieţii, tineri începători cu aspiraţii spre o maximă realizare. Este semnificativ că în anul curent suntem şi la o jumătate de secol al erei cosmice, consemnată la scară mondială.

Schimbările tehnologice afectează fundamental aranjamentele noastre etice şi sociale, echilibrul ecologic al Terrei. Trei tehnologii noi, care se dezvoltă rapid – energiile regenerabile, ingineria genetică şi comunicarea globală, astăzi au potenţialul de a crea o distribuţie mai uniformă a sănătăţii globale, afirmă Freeman Dyson de la Universitatea din Oxford. Sectorul energetic tradiţional se confruntă cu două probleme majore – criza energetică şi impactul asupra mediului. Acestea, de fapt, reprezintă problemele globale ale omenirii, soluţionarea cărora revine pe seama inginerilor.

Legumicultura în Republica Moldova a fost şi continuă să rămână una din principalele ramuri ale agriculturii menită să asigure populaţia cu legume în stare proaspătă şi industria de conserve cu materie primă. Importanţa social-economică a acestei ramuri rezultă din ponderea legumelor în alimentaţia populaţiei, utilizarea intensivă a terenurilor şi a forţei de muncă, obţinerea de producţii sporite, precum şi de venituri considerabile. Condiţiile pedoclimatice relativ favorabile ale ţării noastre, tradiţiile şi experienţa acumulată permit cultivarea a peste 60 specii de plante legumicole şi obţinerea unor recolte bogate şi a unui beneficiu impunător la majoritatea culturilor [1]. Drept dovadă servesc indicii dezvoltării legumiculturii înregistraţi în perioada de dezvoltare durabilă a ei, în care anual, recolta globală de legume constituia 1200-1300 mii tone, inclusiv circa 700 mii tone erau procesate de către fabricile de conserve şi peste 250 mii tone exportate în stare proaspătă.

Scopul principal al evaluării riscului seismic este prognozarea pagubelor posibile pentru a se lua măsurile necesare, menite să reducă la minimum daunele de pe urma eventualelor cutremure puternice. Riscul este o categorie de spaţiu şi timp. În această lucrare, riscul seismic este calculat pentru teritoriul or. Chişinău pe o perioadă de 100 de ani. În regiunea Vrancea, recurenţei date îi corespunde magnitudinea M =7,3-7,4 [2]. Ţinând cont de aceasta, la calculul pierderilor posibile au fost aplicaţi parametrii cutremurului din 10 noiembrie 1940 care a avut magnitudinea M = 7.4, cel mai mare atestat în sec. XX în regiunea carpatică.